Profit record pentru băncile din Republica Moldova! Creditele scumpe le-au umplut pușculița

Băncile din Republica Moldova au înregistrat un profit net considerabil în perioada ianuarie-septembrie 2023, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Această perioadă a însemnat o creștere semnificativă a profitului net, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, înregistrându-se un câștig total de 3 miliarde 355,2 milioane de lei. Acest lucru reprezintă o creștere de 508,7 milioane de lei, sau 17,9%, față de aceeași perioadă a anului 2022.

Toate cele 11 bănci din Republica Moldova au raportat profituri în primele nouă luni ale anului 2023. Din totalul profitului net, aproximativ 2 miliarde 921,4 milioane de lei, reprezentând 87,1% din câștigul total, au fost obținute de către patru bănci majore: MAIB, Moldindconbank, OTP Bank și Victoriabank. Celelalte 7 bănci au adus un aport de 433,8 milioane de lei la profitul net.

Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei, cele patru bănci cu cel mai mare profit net în primele nouă luni ale anului 2023 sunt: MAIB – 957,84 milioane de lei, Moldindconbank – 770,38 milioane de lei, OTP Bank – 622,13 milioane de lei și Victoriabank – 571,05 milioane de lei.

Celelalte bănci care au raportat profit net în această perioadă includ ProCreditBank, FinComBank, Eximbank, Energbank, BCR Chișinău, EuroCreditBank și Comerțbank.

Această creștere semnificativă a profitului net indică o îmbunătățire a condițiilor economice pentru bănci și o gestionare eficientă a activităților financiare. Totodată, reflectă stabilitatea sectorului bancar din Republica Moldova în această perioadă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu acuză Guvernul că pregătește extinderea aparatului Cancelariei de Stat cu încă 56 de funcții, criticând inițiativa drept o creștere nejustificată a birocrației în condițiile majorării datoriei publice.

Potrivit fostului premier, proiectul de hotărâre ar urma să majoreze efectivul-limită al instituției de la 323 la 379 de unități. „Cei mai mulți dintre acești 56 o să se ocupe chipurile cu monitorizarea planului de creștere. Se iau credite de peste un miliard și mai angajează încă zeci de oameni ca să monitorizeze cheltuirea lor”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul a afirmat că bugetul Cancelariei de Stat ar fi fost suplimentat deja cu circa 300 de milioane de lei în acest an, iar noua modificare ar presupune cheltuieli suplimentare. El a mai susținut că salariile noilor angajați ar putea ajunge la 30–40 de mii de lei lunar, sugerând că acestea vor fi finanțate din împrumuturi externe.

Chicu a invocat și evoluția datoriei de stat, menționând că aceasta ar fi crescut la circa 132 de miliarde de lei la finele anului trecut, față de 67 de miliarde anterior. „De ce acum ne trebuie o Cancelarie de Stat de două ori mai mare ca în 2020?”, a întrebat deputatul.

Nota de fundamentare a proiectului arată că majorarea cu 56 de unități este motivată de creșterea volumului de sarcini legate de integrarea europeană și de implementarea Planului de Creștere.

Documentul indică faptul că reorganizarea urmărește: consolidarea coordonării procesului de aderare la UE, instituirea unor structuri dedicate monitorizării Agendei de reforme și întărirea capacităților de gestionare a fondurilor europene.

Conform proiectului, doar Biroul pentru integrare europeană ar urma să fie suplinit cu 25 de unități, iar o direcție nouă pentru monitorizarea Agendei de reforme va avea 10 angajați.

Impactul financiar estimat se ridică la până la 15,9 milioane de lei pentru 9 luni din 2026 pentru noile posturi, la care se adaugă circa 5,4 milioane de lei cheltuieli unice pentru dotări și logistică.

#cancelarie #bani #Guvern