Profitul de la Festivalul VinOpera, redirecţionat spre proiecte sociale

Un program deosebit cu activităţi interesante şi savuroase. Astfel descrie Cristina Frolov, organizatoarea Festivalului Internaţional de Muzică Clasică “VinOpera”, într-un interviu pentru RLive TV, ediţia din acest an, care se va desfăşura pentru al doilea an consecutiv timp de trei zile – pe 6, 14 şi 15 septembrie.

“Sunt sigură că asta va fi marea surpriză pentru oaspeții noștri – Elena Moșuc este pentru prima oară în Republica Moldova. Toată lumea înțelege că ea este o divă, este o voce care nu trebuie ratată pentru că nu știm dacă mai revine vreodată în Republica Moldova”, afirmă preşedinta Fundaţiei Constantin Mimi, Cristina Frolov.

Aşa cum VinOpera este combinaţia desăvârşită dintre muzica clasică şi vinul bun, toţi spectatorii serii de Gală de la Castel Mimi Wine Resort vor avea ocazia să savureze un vin din soi de viţă autohton produs în cantităţi limitate – The Governor Feteasca Neagră, medaliat cu Grand Gold la concursul de vinuri Mundus Vini din Germania.

“VinOpera trebuie să fie deosebită din toate punctele de vedere și vinul serii a fost ales din colecţia Governor – Feteasca Neagră, cel mai bun vin al anului, conform unuia dintre cele mai mari concursuri de vinuri din lume. De astemenea vor fi degustaţii de la micii producători. Toți oaspeții din această seară, cei care vor ajunge la timp, vor avea ocazia să savureze stridii din partea casei, pentru că servim un spumant superb care merge foarte bine cu fructele de mare, mai ales cu stridiile. Întreaga seară va fi plină de activități interesante și savuroase”, a menţionat organizatoarea Festivalului VinOpera.

VinOpera a ajuns să fie primul eveniment sustenabil din Republica Moldova, datorită angajamentului faţă de natură. Evenimentul este acoperit în totalitate cu energie verde, produsă de soare. Mai mult decât atât, evenimentul contribuie la dezvoltarea satelor şi crearea locurilor de muncă pentru localnici.

“Ne dorim cel mai mult ca VinOpera pe lângă frumusețea și experiența pe care ne-o oferă, să schimbe spre bine și viața oamenilor în comunitățiile rurale, în regiune. VinOpera este un eveniment care creează noi locuri de muncă și noi oportunități de dezvoltare în satele în care are loc, deci cumva are grijă atât de mediu, de angajații noștri, de crearea locurilor de muncă, dar și de dezvoltarea oportunității în acele localități”, susţine Cristina Frolov.

Ediţia din acest an este specială şi prin faptul că banii din vânzarea biletelor vor merge spre proiectele sociale ale Fundaţiei Constantin Mimi.

“Cumpărând bilete la primul eveniment, din data de 6, susțin, vrând-nevrând, fără nicio obligație și alte evenimente și proiecte sociale pe care le face fundația Constantin Mimi. Anul acesta vom redirecționa profitul de vânzarea biletelor, spre proiectele pe care le realizează fundația în satele Bulboaca, Telița, Hîrbovăț și Gura Bîcului”, menţionează preşedinta fundaţiei.
Realitatea este partenerul media al evenimetului, urmăriţi-ne pentru a fi la curent cu detaliile programului VinOpera. Pentru bilete accesaţi itiket.md (link activ:https://iticket.md/event/vinopera)

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#opera #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.