Profitul Wizz Air, care operează și în Moldova, a aterizat în minus la 213 milioane de euro

Compania aeriană Wizz Air a avertizat că pierderea din trimestrul al patrulea o va depăşi pe cea de 213,6 milioane de euro din trimestrul al treilea, înainte de recuperarea alimentată de cererea din Marea Britanie, scrie Reuters.

Transporatorul a declarat că apariţia variantei Omicron a afectat vânzările în ultima parte a celui de-al treilea trimestru fiscal şi se aşteaptă ca incertitudinile din ianuarie, februare şi martie să continue la instabilitatea companiei.

Companiile aeriene europene au suferit sever în ultimul an deoarece guvernele au impus o serie de restricţii anti-Covid care au afectat bunul mers al acestora.

CEO-ul Jozsef Varadi a declarat pentru Reuters că Wizz Air a redus costurile de transport şi a achiziţionat noi sloturi de aterizare, ceea ce oferă companiei posibilitatea de a concura cu Ryanair şi easyJet odată ce lucrurile vor reveni la normal.

El a spus că firma aeriană a înregistrat o creştere a cererii în Marea Britanie, după ce guvernul a anunţat luni o relaxare a restricţiilor. Ca grup, se aşteaptă să opereze cu 50% mai multă capacitate în august şi septembrie decât în vara lui 2019.
„Ne aşteptăm la o cale de redresare foarte puternică a cererii în următoarele câteva luni”, a declarat Varadi.

Varadi a remarcat, totuşi, o creştere semnificativă a costurilor companiei, combustibilul, salariile şi schimbările de reglementare adăugând presiuni suplimentare, ceea ce va conduce la o creştere a tarifelor pe termen scurt.

CEO-ul Wizz e de părere că marea întrebarea pentru 2022 va fi care companie aeriană va avea cea mai eficientă bază de costuri pentru a oferi preţuri competitive, în timp ce va fi nevoită să jongleze cu un număr mai mare de cheltuieli. Acţiunile Wizz Air au crescut cu 2,5% la începutul tranzacţiilor.

Wizz Air era cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi Est, opera cu o flotă de aeronave 67 Airbus A320 şi 26 Airbus A321 de la 27 baze, pe 525 de rute care asigură legătura între 135 de destinații din 44 de țări transportând 29,6 milioane pasageri. Compania a fost înființată în anul 2003 și a început transportul pasagerilor la 19 mai 2004.

Compania a intrat pe piața din Republica Moldova în 2014 operând zboruri de pe Aeroportul Internaţional Chişinău.

#curse #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile bulgare au anunțat un plan de urgență pentru menținerea aprovizionării cu produse petroliere, după ce Statele Unite au impus sancțiuni companiei ruse „Lukoil”, principalul furnizor de țiței al Bulgariei, scrie Reuters.

„Lukoil” administrează cea mai mare rafinărie din țară, situată la Burgas, cu o capacitate de 190.000 de barili pe zi, și deține o rețea de peste 200 de stații PECO, depozite și terminale petroliere.

„Este o situație extrem de importantă, în care, împreună cu părțile interesate și partenerii noștri europeni, vom putea elabora un plan comun de acțiune la nivel european pentru gestionarea acestei crize”, a declarat ministrul Energiei, Jecho Stankov, după o reuniune de urgență cu toate instituțiile relevante.

La rândul său, ministrul Justiției, Gheorghi Gheorghiev, a confirmat că rafinăria din Burgas și mai multe filiale ale „Lukoil” se încadrează în criteriile sancțiunilor americane, însă guvernul este în contact permanent cu autoritățile SUA pentru a garanta continuarea activității rafinăriei și evitarea întreruperilor de pe piața internă.

Parlamentul Bulgariei a adoptat recent o modificare legislativă care impune ca orice vânzare de active ale „Lukoil” din Bulgaria să primească aprobarea prealabilă a guvernului și a serviciilor de informații.

Potrivit agenției Reuters, Ministerul de Interne și serviciile de securitate au implementat măsuri suplimentare de protecție și supraveghere la rafinăria din Burgas, pentru a asigura continuitatea producției și siguranța instalațiilor.