Profitul Wizz Air, care operează și în Moldova, a aterizat în minus la 213 milioane de euro

Compania aeriană Wizz Air a avertizat că pierderea din trimestrul al patrulea o va depăşi pe cea de 213,6 milioane de euro din trimestrul al treilea, înainte de recuperarea alimentată de cererea din Marea Britanie, scrie Reuters.

Transporatorul a declarat că apariţia variantei Omicron a afectat vânzările în ultima parte a celui de-al treilea trimestru fiscal şi se aşteaptă ca incertitudinile din ianuarie, februare şi martie să continue la instabilitatea companiei.

Companiile aeriene europene au suferit sever în ultimul an deoarece guvernele au impus o serie de restricţii anti-Covid care au afectat bunul mers al acestora.

CEO-ul Jozsef Varadi a declarat pentru Reuters că Wizz Air a redus costurile de transport şi a achiziţionat noi sloturi de aterizare, ceea ce oferă companiei posibilitatea de a concura cu Ryanair şi easyJet odată ce lucrurile vor reveni la normal.

El a spus că firma aeriană a înregistrat o creştere a cererii în Marea Britanie, după ce guvernul a anunţat luni o relaxare a restricţiilor. Ca grup, se aşteaptă să opereze cu 50% mai multă capacitate în august şi septembrie decât în vara lui 2019.
„Ne aşteptăm la o cale de redresare foarte puternică a cererii în următoarele câteva luni”, a declarat Varadi.

Varadi a remarcat, totuşi, o creştere semnificativă a costurilor companiei, combustibilul, salariile şi schimbările de reglementare adăugând presiuni suplimentare, ceea ce va conduce la o creştere a tarifelor pe termen scurt.

CEO-ul Wizz e de părere că marea întrebarea pentru 2022 va fi care companie aeriană va avea cea mai eficientă bază de costuri pentru a oferi preţuri competitive, în timp ce va fi nevoită să jongleze cu un număr mai mare de cheltuieli. Acţiunile Wizz Air au crescut cu 2,5% la începutul tranzacţiilor.

Wizz Air era cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi Est, opera cu o flotă de aeronave 67 Airbus A320 şi 26 Airbus A321 de la 27 baze, pe 525 de rute care asigură legătura între 135 de destinații din 44 de țări transportând 29,6 milioane pasageri. Compania a fost înființată în anul 2003 și a început transportul pasagerilor la 19 mai 2004.

Compania a intrat pe piața din Republica Moldova în 2014 operând zboruri de pe Aeroportul Internaţional Chişinău.

#curse #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.