Profitul Wizz Air, care operează și în Moldova, a aterizat în minus la 213 milioane de euro

Compania aeriană Wizz Air a avertizat că pierderea din trimestrul al patrulea o va depăşi pe cea de 213,6 milioane de euro din trimestrul al treilea, înainte de recuperarea alimentată de cererea din Marea Britanie, scrie Reuters.

Transporatorul a declarat că apariţia variantei Omicron a afectat vânzările în ultima parte a celui de-al treilea trimestru fiscal şi se aşteaptă ca incertitudinile din ianuarie, februare şi martie să continue la instabilitatea companiei.

Companiile aeriene europene au suferit sever în ultimul an deoarece guvernele au impus o serie de restricţii anti-Covid care au afectat bunul mers al acestora.

CEO-ul Jozsef Varadi a declarat pentru Reuters că Wizz Air a redus costurile de transport şi a achiziţionat noi sloturi de aterizare, ceea ce oferă companiei posibilitatea de a concura cu Ryanair şi easyJet odată ce lucrurile vor reveni la normal.

El a spus că firma aeriană a înregistrat o creştere a cererii în Marea Britanie, după ce guvernul a anunţat luni o relaxare a restricţiilor. Ca grup, se aşteaptă să opereze cu 50% mai multă capacitate în august şi septembrie decât în vara lui 2019.
„Ne aşteptăm la o cale de redresare foarte puternică a cererii în următoarele câteva luni”, a declarat Varadi.

Varadi a remarcat, totuşi, o creştere semnificativă a costurilor companiei, combustibilul, salariile şi schimbările de reglementare adăugând presiuni suplimentare, ceea ce va conduce la o creştere a tarifelor pe termen scurt.

CEO-ul Wizz e de părere că marea întrebarea pentru 2022 va fi care companie aeriană va avea cea mai eficientă bază de costuri pentru a oferi preţuri competitive, în timp ce va fi nevoită să jongleze cu un număr mai mare de cheltuieli. Acţiunile Wizz Air au crescut cu 2,5% la începutul tranzacţiilor.

Wizz Air era cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi Est, opera cu o flotă de aeronave 67 Airbus A320 şi 26 Airbus A321 de la 27 baze, pe 525 de rute care asigură legătura între 135 de destinații din 44 de țări transportând 29,6 milioane pasageri. Compania a fost înființată în anul 2003 și a început transportul pasagerilor la 19 mai 2004.

Compania a intrat pe piața din Republica Moldova în 2014 operând zboruri de pe Aeroportul Internaţional Chişinău.

#curse #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la alimente vor continua să pună presiune pe bugetele familiilor în 2026, însă diferențele dintre țări vor fi uriașe. Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, inflația alimentară globală este prognozată la o medie de 3,2%, dar în unele state scumpirile vor depăși 50%, în timp ce în altele prețurile ar putea chiar să scadă, notează platforma visual capitalist, care a pregătit o hartă a scumpirilor în lume.

Cea mai mare creștere este estimată în Iran, unde alimentele ar urma să fie cu 55,9% mai scumpe față de anul precedent. Pe următoarele locuri se află Argentina cu 33,2% și Turcia cu 25,1%. Creșteri de peste 20% sunt estimate în Haiti (24,1%) și Malawi (21,2%).

Republica Moldova se poziționează pe locul 43 din 160 în clasamentul scumpirilor, în țara noastră fiind prognozată o creștere de 4,9% în 2026. Totodată, Ucraina ar putea înregistra o inflație alimentară de 9,2%, România – 7,4%, iar Rusia se așteaptă 4,6%.

La polul opus se află statele unde prețurile alimentelor ar putea scădea. Cea mai accentuată diminuare este prognozată în Nigeria cu -18,1%. Reduceri importante sunt estimate și în Liberia, unde prețurile la alimente ar putea scădea cu 7,4%, în Togo, cu 6,4%, iar în Costa Rica, cu 6,0%. De asemenea, Fiji este prognozată cu o reducere de 3,5%, iar în Morocco se așteaptă o scădere de 2,8% a prețurilor alimentare în 2026.

Presiunile inflaționiste rămân cele mai puternice în economiile emergente și în țările dependente de importuri. Inflația alimentară este influențată de evoluția cursului valutar, de prețurile materiilor prime, de perturbările comerciale și de condițiile interne de aprovizionare. Țările care se confruntă cu deprecierea monedei sau cu instabilitate economică persistentă tind să înregistreze creșteri mai accentuate ale prețurilor la alimente.

Pe de altă parte, potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, în Republica Moldova inflația ar urma să crească cu 5,5% în anul 2026.