Profitul Wizz Air, care operează și în Moldova, a aterizat în minus la 213 milioane de euro

Compania aeriană Wizz Air a avertizat că pierderea din trimestrul al patrulea o va depăşi pe cea de 213,6 milioane de euro din trimestrul al treilea, înainte de recuperarea alimentată de cererea din Marea Britanie, scrie Reuters.

Transporatorul a declarat că apariţia variantei Omicron a afectat vânzările în ultima parte a celui de-al treilea trimestru fiscal şi se aşteaptă ca incertitudinile din ianuarie, februare şi martie să continue la instabilitatea companiei.

Companiile aeriene europene au suferit sever în ultimul an deoarece guvernele au impus o serie de restricţii anti-Covid care au afectat bunul mers al acestora.

CEO-ul Jozsef Varadi a declarat pentru Reuters că Wizz Air a redus costurile de transport şi a achiziţionat noi sloturi de aterizare, ceea ce oferă companiei posibilitatea de a concura cu Ryanair şi easyJet odată ce lucrurile vor reveni la normal.

El a spus că firma aeriană a înregistrat o creştere a cererii în Marea Britanie, după ce guvernul a anunţat luni o relaxare a restricţiilor. Ca grup, se aşteaptă să opereze cu 50% mai multă capacitate în august şi septembrie decât în vara lui 2019.
„Ne aşteptăm la o cale de redresare foarte puternică a cererii în următoarele câteva luni”, a declarat Varadi.

Varadi a remarcat, totuşi, o creştere semnificativă a costurilor companiei, combustibilul, salariile şi schimbările de reglementare adăugând presiuni suplimentare, ceea ce va conduce la o creştere a tarifelor pe termen scurt.

CEO-ul Wizz e de părere că marea întrebarea pentru 2022 va fi care companie aeriană va avea cea mai eficientă bază de costuri pentru a oferi preţuri competitive, în timp ce va fi nevoită să jongleze cu un număr mai mare de cheltuieli. Acţiunile Wizz Air au crescut cu 2,5% la începutul tranzacţiilor.

Wizz Air era cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi Est, opera cu o flotă de aeronave 67 Airbus A320 şi 26 Airbus A321 de la 27 baze, pe 525 de rute care asigură legătura între 135 de destinații din 44 de țări transportând 29,6 milioane pasageri. Compania a fost înființată în anul 2003 și a început transportul pasagerilor la 19 mai 2004.

Compania a intrat pe piața din Republica Moldova în 2014 operând zboruri de pe Aeroportul Internaţional Chişinău.

#curse #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.