Profitul Wizz Air, care operează și în Moldova, a aterizat în minus la 213 milioane de euro

Compania aeriană Wizz Air a avertizat că pierderea din trimestrul al patrulea o va depăşi pe cea de 213,6 milioane de euro din trimestrul al treilea, înainte de recuperarea alimentată de cererea din Marea Britanie, scrie Reuters.

Transporatorul a declarat că apariţia variantei Omicron a afectat vânzările în ultima parte a celui de-al treilea trimestru fiscal şi se aşteaptă ca incertitudinile din ianuarie, februare şi martie să continue la instabilitatea companiei.

Companiile aeriene europene au suferit sever în ultimul an deoarece guvernele au impus o serie de restricţii anti-Covid care au afectat bunul mers al acestora.

CEO-ul Jozsef Varadi a declarat pentru Reuters că Wizz Air a redus costurile de transport şi a achiziţionat noi sloturi de aterizare, ceea ce oferă companiei posibilitatea de a concura cu Ryanair şi easyJet odată ce lucrurile vor reveni la normal.

El a spus că firma aeriană a înregistrat o creştere a cererii în Marea Britanie, după ce guvernul a anunţat luni o relaxare a restricţiilor. Ca grup, se aşteaptă să opereze cu 50% mai multă capacitate în august şi septembrie decât în vara lui 2019.
„Ne aşteptăm la o cale de redresare foarte puternică a cererii în următoarele câteva luni”, a declarat Varadi.

Varadi a remarcat, totuşi, o creştere semnificativă a costurilor companiei, combustibilul, salariile şi schimbările de reglementare adăugând presiuni suplimentare, ceea ce va conduce la o creştere a tarifelor pe termen scurt.

CEO-ul Wizz e de părere că marea întrebarea pentru 2022 va fi care companie aeriană va avea cea mai eficientă bază de costuri pentru a oferi preţuri competitive, în timp ce va fi nevoită să jongleze cu un număr mai mare de cheltuieli. Acţiunile Wizz Air au crescut cu 2,5% la începutul tranzacţiilor.

Wizz Air era cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi Est, opera cu o flotă de aeronave 67 Airbus A320 şi 26 Airbus A321 de la 27 baze, pe 525 de rute care asigură legătura între 135 de destinații din 44 de țări transportând 29,6 milioane pasageri. Compania a fost înființată în anul 2003 și a început transportul pasagerilor la 19 mai 2004.

Compania a intrat pe piața din Republica Moldova în 2014 operând zboruri de pe Aeroportul Internaţional Chişinău.

#curse #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maxim Potîrniche, solicită alocarea a 12 milioane de lei pentru realizarea studiului de fezabilitate al viitoarei arene naționale. În acest sens, parlamentarul a depus un amendament la proiectul Legii bugetului de stat.

Potrivit deputatului, studiul reprezintă un pas obligatoriu pentru lansarea proiectului de construcție a unui stadion național și pentru atragerea finanțărilor externe. În cadrul unui briefing, Potîrniche a declarat că, în lipsa acestui document, Republica Moldova nu poate accesa fonduri europene și nici sprijin din partea UEFA sau FIFA, iar procedurile de achiziție publică nu pot fi inițiate.

„Studiul de fezabilitate demonstrează necesitatea strategică, economică și socială a acestei investiții. Fără un astfel de studiu aprobat, Moldova nu va putea lansa proceduri de achiziție și nu va putea lua decizii investiționale întemeiate”, a subliniat parlamentarul.

Maxim Potîrniche a mai afirmat că Republica Moldova este singura țară din Europa care nu dispune de o arenă sportivă multifuncțională de nivel internațional, fapt ce generează pierderi economice și face imposibilă organizarea competițiilor sportive majore sau a marilor evenimente culturale.

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026 a fost votat pe 12 decembrie în primă lectură de Parlamentul Republicii Moldova, după care Comisia pentru economie, buget și finanțe a organizat consultări publice. Documentul urmează să fie supus votului în lectură finală.

Inițiativa vine în condițiile în care deficitul bugetar aprobat pentru anul 2026 se ridică la circa 21 de miliarde de lei, fapt care ridică semne de întrebare privind oportunitatea unor noi cheltuieli bugetare.

Fotbalistul Maxim Potîrniche, legitimat la CS „Petrocub” și candidat pe lisata PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit declarației de avere depusă la Comisia Electorală Centrală, sportivul deține active financiare în bunuri virtuale și investiții pe piața de capital. Acesta a declarat 5.005 euro investiți în ETF-ul S&P 500 Information Technology, 17.271 RON în acțiuni la Bursa de Valori București (WINE BVB) și 1287 de dolari în tokenuri ETH (Ethereum).