Profitul Wizz Air, care operează și în Moldova, a aterizat în minus la 213 milioane de euro

Compania aeriană Wizz Air a avertizat că pierderea din trimestrul al patrulea o va depăşi pe cea de 213,6 milioane de euro din trimestrul al treilea, înainte de recuperarea alimentată de cererea din Marea Britanie, scrie Reuters.

Transporatorul a declarat că apariţia variantei Omicron a afectat vânzările în ultima parte a celui de-al treilea trimestru fiscal şi se aşteaptă ca incertitudinile din ianuarie, februare şi martie să continue la instabilitatea companiei.

Companiile aeriene europene au suferit sever în ultimul an deoarece guvernele au impus o serie de restricţii anti-Covid care au afectat bunul mers al acestora.

CEO-ul Jozsef Varadi a declarat pentru Reuters că Wizz Air a redus costurile de transport şi a achiziţionat noi sloturi de aterizare, ceea ce oferă companiei posibilitatea de a concura cu Ryanair şi easyJet odată ce lucrurile vor reveni la normal.

El a spus că firma aeriană a înregistrat o creştere a cererii în Marea Britanie, după ce guvernul a anunţat luni o relaxare a restricţiilor. Ca grup, se aşteaptă să opereze cu 50% mai multă capacitate în august şi septembrie decât în vara lui 2019.
„Ne aşteptăm la o cale de redresare foarte puternică a cererii în următoarele câteva luni”, a declarat Varadi.

Varadi a remarcat, totuşi, o creştere semnificativă a costurilor companiei, combustibilul, salariile şi schimbările de reglementare adăugând presiuni suplimentare, ceea ce va conduce la o creştere a tarifelor pe termen scurt.

CEO-ul Wizz e de părere că marea întrebarea pentru 2022 va fi care companie aeriană va avea cea mai eficientă bază de costuri pentru a oferi preţuri competitive, în timp ce va fi nevoită să jongleze cu un număr mai mare de cheltuieli. Acţiunile Wizz Air au crescut cu 2,5% la începutul tranzacţiilor.

Wizz Air era cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi Est, opera cu o flotă de aeronave 67 Airbus A320 şi 26 Airbus A321 de la 27 baze, pe 525 de rute care asigură legătura între 135 de destinații din 44 de țări transportând 29,6 milioane pasageri. Compania a fost înființată în anul 2003 și a început transportul pasagerilor la 19 mai 2004.

Compania a intrat pe piața din Republica Moldova în 2014 operând zboruri de pe Aeroportul Internaţional Chişinău.

#curse #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.