Profitul Wizz Air, care operează și în Moldova, a aterizat în minus la 213 milioane de euro

Compania aeriană Wizz Air a avertizat că pierderea din trimestrul al patrulea o va depăşi pe cea de 213,6 milioane de euro din trimestrul al treilea, înainte de recuperarea alimentată de cererea din Marea Britanie, scrie Reuters.

Transporatorul a declarat că apariţia variantei Omicron a afectat vânzările în ultima parte a celui de-al treilea trimestru fiscal şi se aşteaptă ca incertitudinile din ianuarie, februare şi martie să continue la instabilitatea companiei.

Companiile aeriene europene au suferit sever în ultimul an deoarece guvernele au impus o serie de restricţii anti-Covid care au afectat bunul mers al acestora.

CEO-ul Jozsef Varadi a declarat pentru Reuters că Wizz Air a redus costurile de transport şi a achiziţionat noi sloturi de aterizare, ceea ce oferă companiei posibilitatea de a concura cu Ryanair şi easyJet odată ce lucrurile vor reveni la normal.

El a spus că firma aeriană a înregistrat o creştere a cererii în Marea Britanie, după ce guvernul a anunţat luni o relaxare a restricţiilor. Ca grup, se aşteaptă să opereze cu 50% mai multă capacitate în august şi septembrie decât în vara lui 2019.
„Ne aşteptăm la o cale de redresare foarte puternică a cererii în următoarele câteva luni”, a declarat Varadi.

Varadi a remarcat, totuşi, o creştere semnificativă a costurilor companiei, combustibilul, salariile şi schimbările de reglementare adăugând presiuni suplimentare, ceea ce va conduce la o creştere a tarifelor pe termen scurt.

CEO-ul Wizz e de părere că marea întrebarea pentru 2022 va fi care companie aeriană va avea cea mai eficientă bază de costuri pentru a oferi preţuri competitive, în timp ce va fi nevoită să jongleze cu un număr mai mare de cheltuieli. Acţiunile Wizz Air au crescut cu 2,5% la începutul tranzacţiilor.

Wizz Air era cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi Est, opera cu o flotă de aeronave 67 Airbus A320 şi 26 Airbus A321 de la 27 baze, pe 525 de rute care asigură legătura între 135 de destinații din 44 de țări transportând 29,6 milioane pasageri. Compania a fost înființată în anul 2003 și a început transportul pasagerilor la 19 mai 2004.

Compania a intrat pe piața din Republica Moldova în 2014 operând zboruri de pe Aeroportul Internaţional Chişinău.

#curse #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Combinatul siderurgic Zaporizhstal a început livrările de tablă laminată la cald către Metinvest Tubular Iași, companie intrată în portofoliul Grupului Metinvest la sfârșitul anului 2025, după achiziția fostei ArcelorMittal Tubular Products Iași.

Grupul Metinvest este controlat de omul de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov, considerat beneficiarul real al holdingului și unul dintre cei mai bogați antreprenori din Ucraina. Tranzacția de preluare a unității din Iași a fost finalizată la 16 decembrie 2025, după ce a primit undă verde de la Comisia Europeană la 24 noiembrie 2025 și aviz favorabil din partea Consiliului Concurenței.

De la începutul anului 2026, Zaporizhstal a expediat către fabrica din România peste 22.000 de tone de produse laminate la cald din oțeluri structurale calmate, certificate conform standardului european EN 10025. Pentru întreg anul 2026, planul grupului prevede livrarea a până la 180.000 de tone de semifabricate către unitatea de țevi din Iași, în cadrul strategiei de integrare industrială regională.

Directorul general interimar al Zaporizhstal, Taras Șevcenko, a declarat că până la 80% din producția combinatului este utilizată pentru fabricarea țevilor sudate longitudinal și a profilelor tubulare. „Suntem bucuroși să îi primim pe producătorii români de țevi în Grupul Metinvest și să stabilim un nou format de cooperare, menit să consolideze parteneriatul economic dintre Ucraina și Europa”, a afirmat acesta.

La rândul său, CEO-ul Metinvest Tubular Iași, Cosmin Toma, a precizat că oțelul provenit de la Zaporizhstal este utilizat la fabricarea țevilor sudate rotunde, pătrate și dreptunghiulare, conforme cu standardele europene EN 10219 și EN 10217, produse folosite pe scară largă în ingineria geotermală, sectorul energetic și construcții, inclusiv în sisteme de protecție împotriva incendiilor. Principalele piețe de desfacere pentru unitatea din Iași sunt România și mai multe state din Europa Centrală și de Est, precum Ungaria, Cehia, Polonia și Slovacia.

Fabrica din Iași dispune în prezent de cinci linii de producție pentru țevi, două linii de debitare longitudinală și două linii de acoperire, capacitatea maximă fiind estimată la 240.000 de tone anual.

În paralel, producția combinatului Zaporizhstal a fost afectată la începutul anului. Potrivit datelor citate de GMK Center, în ianuarie 2026 producția de oțel a scăzut la 234.400 de tone, cu 15,8% sub nivelul lunii precedente și cu 3,5% sub cel din ianuarie 2025. Compania și-a întrerupt de două ori activitatea în decembrie și la începutul lui ianuarie din cauza atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina.

Metinvest deține active industriale în Ucraina, România, Italia, Bulgaria, Regatul Unit și Statele Unite. În paralel, grupul energetic DTEK, controlat de același miliardar Rinat Ahmetov, a fost unul dintre furnizorii de energie electrică pentru Republica Moldova, livrând curent pe piața locală în trimestrul al doilea al anului 2025.