Profiturile Shell aproape că se triplează pe măsură ce prețul petrolului crește. Ce venituri raportează

Gigantul energetic Shell a raportat cele mai mari profituri trimestriale înregistrate vreodată, pe măsură ce prețurile petrolului și gazelor au crescut în întreaga lume.

Astfel, în primele trei luni ale anului 2022, Shell a raportat venituri de 9,13 miliarde de dolari, aproape triplu față de profitul de 3,2 miliarde de dolari pe care l-a anunțat pentru aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, retragerea de pe piața rusă din cauza conflictului din Ucraina a costat compania 3,9 miliarde de dolari.

De asemenea, gigantul petrolier BP a raportat și o creștere bruscă a profitului, dar Marea Britanie a exclus până acum o taxă excepțională.

Rusia este unul dintre marii exportatori ai lumii, dar națiunile occidentale s-au angajat să-și reducă dependența de țară pentru energie.

Prețurile petrolului creșteau deja înainte de războiul din Ucraina, pe măsură ce economiile începeau să se redreseze după pandemia de Covid.

Directorul executiv al Shell, Ben van Beurden, a declarat că războiul din Ucraina a provocat „perturbare semnificativă a piețelor globale de energie”.

Rivalii Shell, inclusiv BP și TotalEnergies, au raportat, de asemenea, o creștere bruscă a profiturilor.

Equinor din Norvegia, care furnizează un sfert din gazul Marii Britanii, a înregistrat, de asemenea, venituri record.

#profituri #shell #companie petroliera #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Viorica- Cosmetic din România, subsidiara celei din Republica Moldova controlată de milionarul Vasilii Chirtoca, intenționează să ajungă la o rețea de 20 de magazine peste Prut.

„Pe lângă dezvoltarea de magazine proprii, nu ratăm oportunitatea să ne extindem şi pe segmentul partenerilor IKA (reţele internaţionale – n.red.), suntem prezenţi cu produse în Kaufland, Auchan, Cora şi Lidl. Pe lângă partea de distribuţie, avem şi vânzările prin intermediul magazinului nostru online în România. Dezvoltăm absolut toate canalele de distribuţie pentru a ajunge la nivelul la care ne dorim. Mai mult, un următor proiect pe care vrem să îl dezvoltăm este partea de vânzări corporate“, a spus Dumitru Petraşcu, CEO al Viorica Cosmetic România, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.