Progres cu viteza melcului. În patru ani „regele asfaltului” a construit 2,5 km dintr-un drum de 6km

Reprezentanții Administrației de Stat a Drumurilor (ASD) au desfășurat o ședință de lucru cu antreprenorul Rutador, în cadrul căreia a fost abordat progresul lucrărilor de construcție a drumului de ocolire a localității Bahmut din raionul Călărași.

Contractul privind construcția drumului de ocolire a localității Bahmut înregistrează un progres al lucrărilor de circa 42%. Antreprenorul a informat că execută în prezent lucrări de terasamente, amenajare a stratului de balast și a materialului stabilizat cu ciment, cât și construcție a podețelor.

Proiectul de construcție a drumului cu o lungime de circa 6 km, parte a drumului național R1 Chişinău – Ungheni – frontiera cu România prevede 2 benzi de circulație, podețe, un pasaj pietonal subteran și 3 intersecții.

Contractul are o valoare totală de peste 5 milioane de euro, bani alocați Guvernului Republicii Moldova de către Uniunea Europeană cu titlu de grant. Termenul de finalizare a proiectului a fost extins din cauza condițiilor meteo nefavorabile, care nu au permis executarea lucrărilor, cel actual fiind – luna iulie a anului 2022.

Anterior, ASD declara că antreprenorul, compania Rutador urmează să dea în exploatare drumul până la sfârșitul anului 2021.

Compania Rutador a semnat contratul de construcție a drumului de ocolire a localității Bahmut din raionul Călărași acum patru ani. De fiecare dată motivul invocat pentru tergiversarea lucrărilor a fost condițiile meteo nefavorabile.

Compania Rutador este controlată de Nicolae Maliu (50,00%), Marina Kartashova (25,00%) și Ecaterina Maliu (25,00%).

#Rutador #drum #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.