Proiect dubios la ministerul Sănătății: Interzice fabricarea anabolizanților, dar permite importul și comercializarea

Ministerul Sănătății propune un proiect de lege prin care să interzică producerea în Republica Moldova a medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni. Justificările invocate sunt efectele nocive asupra sănătății și mai multe efecte negative pe care preparatele le au asupra organismului.

”Dat fiind faptul, că în Republica Moldova sunt fabricate medicamente cu conținut de substanțe steroidiene anabolizante, autorizate și înregistrate în Nomenclatorul de stat al medicamentelor (NSM) în cantități vădit mai mari versus necesitatea de consum în instituțiile medicale autohtone, dificultatea monitorizării consumului exportat până la beneficiarul final, în scopul utilizării raționale a medicamentelor, de prevenire și combatere a producerii și traficului ilicit de substanțe dopante, este necesară interzicerea producerii acestora pe teritoriul Republicii Moldova, urmând bunele practici ale tuturor țărilor din regiune și contribuind la menținerea stării de sănătate a oamenilor”, se arată în document.

Astfel, autorii proiectului recunosc, că în Moldova preparatele sunt produse legal, dar pentru că autoritățile nu fac față la etapa de control a traficului ilegal de produse, se propune interzicerea fabricării. Nonsensul inițiativei constă în faptul că importul și consumul acestor preparate nu sunt interzise, ceea ce înseamnă că în farmacii se vor vinde preparatele, doar că nu vor fi de producție autohtonă, ci aduse de peste hotare.

Pacienții, care au nevoie de aceste medicamente

Problema constă în faptul că anabolizanții și hormonii androgeni sunt utilizați pentru pacienți cu boli specifice, iar dacă produsele autohtone vor lipsi de pe piață, pacienții vor trebui să opteze pentru preparate de import, prețul lor fiind, respectiv, mai mare.

Medicamentele respective se administrează de către bărbați cu hipogonadism – afecțiune din cauza căreia nu se produce suficient testosteron. Preparatele le sunt prescrise și femeilor cu sindromul ovarului polichistic.

Hormonii androgeni și steroizii anabolizanți se mai utilizează pentru a diminua efectele andropauzei, cunoscută și ca menopauză masculină. La 45-50 de ani, aceasta se manifestă prin scăderea nivelului testosteronului, tahicardie, salturi ale tensiunii arteriale, apatie, irascibilitate și alte simptome conexe.

Un singur producător în Moldova

Nu doar pacienții, care vor fi nevoiți să procure medicamente mai scumpe, au de suferit de pe urma acestui proiect.

În Republica Moldova își desfășoară activitatea un singur producător autorizat cu fabricația medicamentelor de uz uman cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni. Este vorba de Balkan Pharmaceuticals SRL, o companie din România, care are fabrică de medicamente și în Republica Moldova.

Experții din domeniu spun că proiectul defavorizează anume această companie și ar face lobby pentru producătorii străini.

„Prin proiectul dat, se urmărește interzicerea fabricării autorizate a medicamentelor destinate tratamentului hormonal de substituție. Reieșind din faptul că în Republica Moldova există o singură companie autorizată care produce asemenea medicamente, devine clar împotriva cui țintește proiectul. Totodată, interzicerea producerii favorizează neloial producătorii străini, ori pe piața Republicii Moldova există medicamente autorizate de import, din gama steroizilor anabolizanți și hormonilor androgeni, ceea ce trezește mari suspiciuni în privința adevăratei intenții a autorilor proiectului”, afirmă Gheorghe Apostol, reprezentantul Asociației producătorilor de medicamente din Moldova

Confederația Națională a Patronatului din Moldova NU susține proiectul ministerului Sănătății

Pe 13 iunie 2023, s-a convocat în ședință Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, în cadrul căreia a fost discutat proiectul ce interzice fabricarea medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni.

”Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a votat unanim împotriva promovării acestui proiect din motiv că interzicerea fabricării pe teritoriul țării a unui produs, va duce la creșterea importului acestui produs, iar de multe ori chiar și importul prin contrabandă. S-a ajuns la concluzia că interdicția de fabricare a medicamentului nu va avea ca efect diminuarea consumului, ci va încuraja mai degrabă producerea clandestină a acestuia. Mai mult ca atît, acest proiect contravine articolului 126, alin.(2) din Constituție și Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#medicamente #minister #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.