Proiect dubios la ministerul Sănătății: Interzice fabricarea anabolizanților, dar permite importul și comercializarea

Ministerul Sănătății propune un proiect de lege prin care să interzică producerea în Republica Moldova a medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni. Justificările invocate sunt efectele nocive asupra sănătății și mai multe efecte negative pe care preparatele le au asupra organismului.

”Dat fiind faptul, că în Republica Moldova sunt fabricate medicamente cu conținut de substanțe steroidiene anabolizante, autorizate și înregistrate în Nomenclatorul de stat al medicamentelor (NSM) în cantități vădit mai mari versus necesitatea de consum în instituțiile medicale autohtone, dificultatea monitorizării consumului exportat până la beneficiarul final, în scopul utilizării raționale a medicamentelor, de prevenire și combatere a producerii și traficului ilicit de substanțe dopante, este necesară interzicerea producerii acestora pe teritoriul Republicii Moldova, urmând bunele practici ale tuturor țărilor din regiune și contribuind la menținerea stării de sănătate a oamenilor”, se arată în document.

Astfel, autorii proiectului recunosc, că în Moldova preparatele sunt produse legal, dar pentru că autoritățile nu fac față la etapa de control a traficului ilegal de produse, se propune interzicerea fabricării. Nonsensul inițiativei constă în faptul că importul și consumul acestor preparate nu sunt interzise, ceea ce înseamnă că în farmacii se vor vinde preparatele, doar că nu vor fi de producție autohtonă, ci aduse de peste hotare.

Pacienții, care au nevoie de aceste medicamente

Problema constă în faptul că anabolizanții și hormonii androgeni sunt utilizați pentru pacienți cu boli specifice, iar dacă produsele autohtone vor lipsi de pe piață, pacienții vor trebui să opteze pentru preparate de import, prețul lor fiind, respectiv, mai mare.

Medicamentele respective se administrează de către bărbați cu hipogonadism – afecțiune din cauza căreia nu se produce suficient testosteron. Preparatele le sunt prescrise și femeilor cu sindromul ovarului polichistic.

Hormonii androgeni și steroizii anabolizanți se mai utilizează pentru a diminua efectele andropauzei, cunoscută și ca menopauză masculină. La 45-50 de ani, aceasta se manifestă prin scăderea nivelului testosteronului, tahicardie, salturi ale tensiunii arteriale, apatie, irascibilitate și alte simptome conexe.

Un singur producător în Moldova

Nu doar pacienții, care vor fi nevoiți să procure medicamente mai scumpe, au de suferit de pe urma acestui proiect.

În Republica Moldova își desfășoară activitatea un singur producător autorizat cu fabricația medicamentelor de uz uman cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni. Este vorba de Balkan Pharmaceuticals SRL, o companie din România, care are fabrică de medicamente și în Republica Moldova.

Experții din domeniu spun că proiectul defavorizează anume această companie și ar face lobby pentru producătorii străini.

„Prin proiectul dat, se urmărește interzicerea fabricării autorizate a medicamentelor destinate tratamentului hormonal de substituție. Reieșind din faptul că în Republica Moldova există o singură companie autorizată care produce asemenea medicamente, devine clar împotriva cui țintește proiectul. Totodată, interzicerea producerii favorizează neloial producătorii străini, ori pe piața Republicii Moldova există medicamente autorizate de import, din gama steroizilor anabolizanți și hormonilor androgeni, ceea ce trezește mari suspiciuni în privința adevăratei intenții a autorilor proiectului”, afirmă Gheorghe Apostol, reprezentantul Asociației producătorilor de medicamente din Moldova

Confederația Națională a Patronatului din Moldova NU susține proiectul ministerului Sănătății

Pe 13 iunie 2023, s-a convocat în ședință Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, în cadrul căreia a fost discutat proiectul ce interzice fabricarea medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni.

”Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a votat unanim împotriva promovării acestui proiect din motiv că interzicerea fabricării pe teritoriul țării a unui produs, va duce la creșterea importului acestui produs, iar de multe ori chiar și importul prin contrabandă. S-a ajuns la concluzia că interdicția de fabricare a medicamentului nu va avea ca efect diminuarea consumului, ci va încuraja mai degrabă producerea clandestină a acestuia. Mai mult ca atît, acest proiect contravine articolului 126, alin.(2) din Constituție și Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#medicamente #minister #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.