Proiectul bugetului pentru 2024 mizează pe o inflație de 5,7%. Deficitul prognozat este de 4,6% din PIB

Astăzi, Guvernul a aprobat proiectul de buget pentru anul 2024, evidențiind o creștere a veniturilor și reduceri semnificative a deficitului. Potrivit ministrului Finanțelor, Petru Rotaru, proiectul bugetului a fost elaborat având în vedere perspectivele de dezvoltare economică pentru următorii 3 ani și prognoza macroeconomică actualizată în octombrie.

Veniturile estimate la bugetul de stat pentru anul viitor sunt programate să atingă suma de 66,63 miliarde lei, în creștere cu 1,3% față de cifrele actualizate pentru 2023. Cheltuielile sunt estimate la 82,22 miliarde lei, reprezentând o reducere de 2,2%, iar deficitul se va situa la 15,59 miliarde lei, cu o reducere semnificativă de 14,9%.

Ministrul Rotaru a subliniat că proiectul de buget pentru 2024 a luat în considerare perspectivele de dezvoltare economică, precum și prognozele macroeconomice convenite cu experții FMI. Conform acestora, se estimează că PIB-ul va crește cu 3,5%, inflația medie anuală va fi de 5,7%, iar salariile medii vor crește cu 10,18%.

În structura veniturilor bugetului de stat pentru 2024, impozitele și taxele vor reprezenta peste 91,7%, cu o creștere de 9%. Principala sursă fiscală va fi TVA, estimată să aducă venituri de 34,17 miliarde lei, în creștere cu 8%.

Cheltuielile bugetului vor fi axate pe obiectivele de politică fiscală pe termen mediu și prioritățile sectoriale, inclusiv protecția socială, salarizarea în sectorul public și implementarea proiectelor conforme cu acordurile încheiate cu partenerii de dezvoltare.

Fonduri semnificative sunt alocate pentru proiecte cu finanțare externă, cu peste 80 de proiecte programate pentru implementare în 2024. Acestea includ sprijin pentru sectorul drumurilor, proiecte în domeniul învățământului superior, energie și altele.

Proiectul de lege privind bugetul pentru 2024 trebuie să fie aprobat de parlament înainte de a deveni efectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aprobare #buget #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.