Proiectul bugetului pentru 2024 mizează pe o inflație de 5,7%. Deficitul prognozat este de 4,6% din PIB

Astăzi, Guvernul a aprobat proiectul de buget pentru anul 2024, evidențiind o creștere a veniturilor și reduceri semnificative a deficitului. Potrivit ministrului Finanțelor, Petru Rotaru, proiectul bugetului a fost elaborat având în vedere perspectivele de dezvoltare economică pentru următorii 3 ani și prognoza macroeconomică actualizată în octombrie.

Veniturile estimate la bugetul de stat pentru anul viitor sunt programate să atingă suma de 66,63 miliarde lei, în creștere cu 1,3% față de cifrele actualizate pentru 2023. Cheltuielile sunt estimate la 82,22 miliarde lei, reprezentând o reducere de 2,2%, iar deficitul se va situa la 15,59 miliarde lei, cu o reducere semnificativă de 14,9%.

Ministrul Rotaru a subliniat că proiectul de buget pentru 2024 a luat în considerare perspectivele de dezvoltare economică, precum și prognozele macroeconomice convenite cu experții FMI. Conform acestora, se estimează că PIB-ul va crește cu 3,5%, inflația medie anuală va fi de 5,7%, iar salariile medii vor crește cu 10,18%.

În structura veniturilor bugetului de stat pentru 2024, impozitele și taxele vor reprezenta peste 91,7%, cu o creștere de 9%. Principala sursă fiscală va fi TVA, estimată să aducă venituri de 34,17 miliarde lei, în creștere cu 8%.

Cheltuielile bugetului vor fi axate pe obiectivele de politică fiscală pe termen mediu și prioritățile sectoriale, inclusiv protecția socială, salarizarea în sectorul public și implementarea proiectelor conforme cu acordurile încheiate cu partenerii de dezvoltare.

Fonduri semnificative sunt alocate pentru proiecte cu finanțare externă, cu peste 80 de proiecte programate pentru implementare în 2024. Acestea includ sprijin pentru sectorul drumurilor, proiecte în domeniul învățământului superior, energie și altele.

Proiectul de lege privind bugetul pentru 2024 trebuie să fie aprobat de parlament înainte de a deveni efectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aprobare #buget #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile agricole ale Republicii Moldova au intrat într-o etapă intensă în vara anului 2025, însă cu rezultate mixte între culturi, arată analiza realizată de economistul Iurie Rija.

În iulie–august 2025, traderii moldoveni au expediat peste hotare 307 mii tone de grâu, un volum record pentru început de sezon. Totuși, dinamica a fost umbrită de o problemă de calitate: deși grâul are parametri tradiționali buni (gluten ridicat și proteină de peste 12%), testele de laborator din Uniunea Europeană verifică și indicele W – un indicator al forței glutenului. Valorile obținute în acest sezon s-au situat sub standardele europene, iar grâul moldovenesc a fost încadrat ca furajer, spre nemulțumirea fermierilor.

Dacă grâul se confruntă cu dificultăți, orzul a devenit surpriza sezonului. Cererea internațională a crescut, iar Iordania a semnat recent un contract la 190 euro/tonă – un preț mai mare chiar decât cel al grâului alimentar, fenomen rar întâlnit. În Moldova, prețurile au urcat la 3,10 lei/kg în nord și 3,60 lei/kg la Giurgiulești, susținute de traderi importanți precum Orom-Imexpo, Rusagro-Prim și Crist-Valg. Exporturile au totalizat 77,4 mii tone, similar cu anul trecut, dar la un preț mediu mai ridicat (+21 bani/kg), ceea ce a adus fermierilor câștiguri suplimentare.

Pe piața porumbului, raportul USDA din septembrie 2025 prognozează o producție globală de 1,28 miliarde tone, în scădere, dar cu stocuri de sfârșit de sezon mai mari, ceea ce atenuează presiunile. În Uniunea Europeană, recolta este estimată la 55,3 milioane tone, cu scăderi majore în România (6,1 milioane tone). În Moldova, prețurile rămân stabile: 3,10 lei/kg în nord și centru, 3,50 lei/kg la sud, cu exporturi de 20 mii tone la un preț mediu de 4,04 lei/kg.

La rapiță, Republica Moldova a fost inclusă în raportul WASDE printre țările cu revizuiri pozitive de producție, alături de Canada și Australia. Totuși, pe plan intern, prețurile au coborât la 8,90 lei/kg la Giurgiulești și 8,80 lei/kg la Bălți. O premieră notabilă este reluarea procesării interne de rapiță după 15 ani, care a permis exportul a 6,4 mii tone de ulei.

În ceea ce privește floarea-soarelui, Moldova se află într-o poziție mai bună decât vecinii. Randamentele sunt estimate la 2–2,5 t/ha, comparativ cu 1–1,3 t/ha în sudul Ucrainei și României. Prețurile actuale variază între 9,50 lei/kg în nord și 10 lei/kg la Giurgiulești, dar tendința globală descendentă a uleiurilor vegetale apasă asupra cotațiilor.

Concluzia lui Rija: anul agricol 2025 aduce recorduri și oportunități la orz și rapiță, dar și provocări pentru grâu și floarea-soarelui, unde piața externă și factorii globali cântăresc decisiv.