Cultivarea celebrei plante în Moldova s-a împotmolit în birocrație! Rija: Oferă oportunități economice fermierilor

Absența unei delimitări clare între cânepa industrială și cea psihotropă generează dificultăți în dezvoltarea unei industrii promițătoare în Republica Moldova, arată o analiză realizată de Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Deși cânepa industrială nu are efecte psihotrope și este cultivată pe scară largă în țările vecine și în Uniunea Europeană, legislația locală o tratează ca pe o cultură interzisă. Conform HG 1382/2006, cultivatorii de cânepă industrială sunt plasați sub incidența Codului Penal, ceea ce descurajează investițiile în acest domeniu.

Interesul pentru cultivarea cânepii industriale este în creștere în Republica Moldova, mai ales în contextul integrării europene. Cu toate acestea, lipsa unei reglementări clare și amenințarea sancțiunilor penale nu permit efectuarea investițiilor în acest domeniu.

Potențialul pozitiv al cultivării cânepii industriale asupra sectorului agricol este considerabil. Această cultură poate diversifica gama de plante cultivate în Republica Moldova, oferind oportunități economice și ecologice semnificative. De asemenea, poate reduce dependența de importurile de semințe de cânepă și poate stimula producția internă, contribuind la sustenabilitatea agriculturii.

Pentru a promova dezvoltarea acestei industrii emergente, este necesară o reglementare clară și favorabilă. Modificările legislației naționale relevante ar trebui să permită cultivarea cânepii industriale în conformitate cu cerințele agrotehnice și să ofere un cadru normativ bine pus la punct.

În acest sens, este esențială elaborarea unui cadru legislativ adecvat care să faciliteze dezvoltarea cânepii industriale în Republica Moldova. O reglementare clară și echitabilă poate asigura un mediu de afaceri transparent și promova durabilitatea în producția plantelor etero-oleaginoase și tehnice.

În prezent, Asociația Cultivatorilor, Amelioratorilor și Procesatorilor de Cânepă promovează cultivarea cânepii printre fermierii autohtoni, demonstrând interesul și potențialul acestei culturi în Republica Moldova. Prin implementarea unui cadru normativ adecvat, țara poate beneficia de avantajele aduse de această cultură versatilă și promova dezvoltarea durabilă a sectorului agricol.

Economistul Iurie Rija spune că în prezent, cânepa industrială este cultivată în peste 40 de țări. Conform datelor FAO, în ultimii ani suprafața cultivată cu cânepă în întreaga lume s-a situat în jur la 300-400 de mii de hectare.

„SUA, China și Canada sunt primele trei piețe globale producătoare de cânepă. Alte țări care o cultivă în volume mari sunt Franța, Pakistan, Chile, Japonia, Iran, Coreea de Sud și de Nord, Siria, Turcia, Egipt, Africa de Sud, Malawi, India, Thailanda, Rusia, Uruguay, Elveția, Noua Zeelandă. Țările vecine cu Republica Moldova- România și Ucraina, la fel dispun de suprafețe și unități de procesare destinate acestei plante care a stârnit întotdeauna opinii contradictorii”, a conchis Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.