Propaganda Rusiei câștigă teren în războiul informațional. Criza economică și inflația scad interesul față de război

Rusia recuperează avansul Ucrainei în războiul informațional purtat pe rețelele de socializare. După invazia rusă a Ucrainei din februarie, mulți oameni din Occident au arătat mult mai mult interes față de postările pro-ucrainene pe Twitter decât față de tweet-urile pro-rusești. Acum aceștia au devenit mai receptivi la vocile pro-Moscova, pe măsură ce temerile privind o criză economică majoră cresc.

Compania de securitate cibernetică din Tokyo, Terilogy Worx, a analizat mesajele postate pe Twitter, concentrându-se pe 10 hashtag-uri care arată sprijinul pentru Ucraina, inclusiv „#standwithukraine” și 10 hashtag-uri care susțin Rusia, cum ar fi „#standwithrussia”. Compania a examinat postările retweetate de cel puțin opt ori.

În cele două luni care au urmat izbucnirii războiului din 24 februarie, tweet-urile pro-Ucraina au fost retweetate în medie de 120 de ori pe tweet, comparativ cu 55 pentru postările pro-ruse. Au existat, de asemenea, o medie de 500 de „aprecieri” pentru tweet-urile pro-ucrainene fiecare față de 180 pentru cele pro-ruse. Scorul mediu de „implicare” – o măsură cheie care arată influența fiecărui mesaj – a fost de 620 pentru postările pro-Ucrainei și 210 pentru cele pro-ruse.

Cu toate acestea, lucrurile au început să se schimbe între 24 mai și 6 iunie. La aproximativ trei luni de la începutul războiului, tweet-urile pro-ucrainene au fost retweetate în medie de 90 de ori, față de 105 de ori pentru postările pro-ruse. Tweeturile pro-ucrainene au strâns în medie 410 de aprecieri, comparativ cu 280 pentru postările pro-ruse, în timp ce scorurile de implicare au fost de 500 pentru tweet-urile pro-Ucraina și 390 pentru cele pro-ruse, scrie un site de tehnologie.

Când s-a schimbat curentul opiniei publice

„Reacțiile favorabile la postările pro-ruse au devenit mai vizibile pe măsură ce interesul pentru război a început să scadă în întreaga lume”, a spus un oficial Terilogy Worx.

Tweeturile în italiană au arătat cel mai mare sprijin pentru Rusia, reprezentând 32% din toate tweet-urile pro-ruse între 24 februarie și 20 aprilie, urmate de spaniolă cu 20%. Aproximativ 67% dintre mesajele care favorizează Ucraina au fost scrise în limba engleză.

Multe mesaje italiene conțin cuvântul „EX Star 5”, o expresie folosită de foștii susținători ai Mișcării Cinci Stele, un partid politic populist din Italia. Unii dintre ei au clipuri video cu afirmații nefondate, cum ar fi unul care spunea: „Trupele ucrainene au atacat cetățenii care așteptau la coadă pentru a primi asistență alimentară”. Odată ce aceste clipuri sunt postate, mass-media rusă, inclusiv agenția de știri de stat Sputnik, le răspândesc în mod agresiv online.

Criza economică, principalul factor

„Rusia a muncit din greu pentru a face publicul mai receptiv la opiniile sale, sprijinind partidele anti-Uniunea Europeană din Italia”, a spus profesorul de la Universitatea Keio, Yoko Hirose. Moscova vizează, de asemenea, campanii de propagandă împotriva unor grupuri de oameni cu anti-S.U.A. sentimentele din America Latină ca o modalitate de a influența hispanicii din SUA, a spus ea.

Propaganda rusă se adresează în mare parte oamenilor nemulțumiți de politica existentă. În timp ce doar 17% dintre americani consideră „absolut” sau „probabil” adevărată afirmația Rusiei conform căreia videoclipurile cu bombardamentele lansate de guvernul ucrainean sunt false, proporția crește la 57% în rândul susținătorilor QAnon, un grup de conspirație ultra-dreaptă, potrivit unui sondaj realizat de revista britanică Economist și altele.

Unii experți au spus că publicul occidental simte „oboseală” din cauza războiului prelungit din Ucraina, mutându-și preocupările către inflație din cauza agresiunii ruse.

Biden și Partidul Democrat suferă cel mai mult

„Rusia a început să spună oamenilor din Occident că sprijinul militar al guvernelor lor pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei le distrug viețile”, a declarat Takahisa Kawaguchi, consultant șef la Tokio Marine dR, o companie de management al riscului cu sediul în Tokyo.

Președintele american Joe Biden și-a văzut aprobarea scăzând pe măsură ce nemulțumirea publicului față de inflație crește. Partidul Democrat este, de asemenea, așteptat să se confrunte cu o luptă dificilă la alegerile pentru Congres la jumătatea mandatului din noiembrie.

În timp ce SUA și multe țări europene văd războiul din Ucraina ca pe o luptă pentru protejarea democrației, unii lideri populiști din națiunile democratice au început să laude guvernarea autoritară a președintelui rus Vladimir Putin, reprezentând o provocare pentru unitatea dintre aliații occidentali.

#Moscova #propaganda #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.