Expert-Grup: Propunerile experților la stabilirea prețului la carburanți pentru a nu admite majorări excesive

De mai mulți ani evoluția prețurilor la produsele petroliere reprezintă un subiect sensibil pentru societatea moldovenească. De cele mai multe ori acesta deraiază din albia economicului în cea a politicului, perpetuând problemele din domeniu fără careva intervenții sistemice. În cele din urmă, consumatorii de rând rămân în ceața provocată de polemicile dintre părțile ”interesate”, până la următoarea acutizare.

Subiectul prețurilor la produsele petroliere [1] a ieșit din nou în evidență imediat după aprofundarea în criza pandemica din primăvara anului 2020. Acest lucru datorându-se ieftinirii drastice a petrolului pe piețele internaționale pe fundalul instituirii măsurilor restrictive și reducerii cererii la nivel mondial (ajungând chiar și la valori negative), generând nemulțumiri în rândul consumatorilor cu privire la reticența reflectării acestor fluctuații și pe piața internă.

Figura 1. Evoluția prețurilor la produsele petroliere, lei/litru

Sursă: date ANRE

Ulterior, începând cu anul 2021, după scăderea intensității crizei pandemice la nivel global și revenirii cererii pentru produsele date, prețurile pe piața internă au înregistrat o creștere constantă, acutizând indignările consumatorilor. În speranța de a calma spiritele, companiile petroliere au venit cu mai multe explicații vizavi de factorii care au influențat evoluțiile date (majorarea prețurilor la bursele internaționale (Figura 2), dar și a accizelor[2]).

Figura 2. Evoluția cotațiilor Brent, $/baril

Sursă: date date US Energy Information Administration

De cealaltă parte, instituțiile competente (ANRE și Consiliul Concurenței) au raportat în cadrul forului legislativ vizavi de situația creată pe piața produselor petroliere. Potrivit ANRE, aceasta a acționat în strictă conformitate cu cadrul legal și cu mandatul acordat acestei instituții prin Metodologia de calculare a prețurilor la produsele în cauză. În context fiind invocată lipsa unor pârghii de a interveni la formarea prețurilor date, deși a fost recunoscut faptul că ”operatorii nu întotdeauna au operat scăderile de preţuri proporţional tendinţelor de ieftinire a produselor la bursele internaţionale”.

În același timp, pe fundalul acestor disensiuni în spațiul public au fost vociferate mai multe idei cu privire la măsurile care ar conduce la diminuarea prețurilor la produsele petroliere, printre care și revenirea la Metodologia precedentă de plafonare a prețurilor (ca fiind una mai bună). Drept rezultat, la 09.04.2021[3] au fost aprobate amendamente la Legea nr.461 din 30.07.2001 privind piața produselor petroliere, în scopul creării unui nou cadru de reglementare în domeniu. La rândul său ANRE, întru executarea prevederilor legale, urmează să aprobe o nouă Metodologie de formare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere (având la bază principiul plafonării).

#Expert-Grup #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.