Expert-Grup: Propunerile experților la stabilirea prețului la carburanți pentru a nu admite majorări excesive

De mai mulți ani evoluția prețurilor la produsele petroliere reprezintă un subiect sensibil pentru societatea moldovenească. De cele mai multe ori acesta deraiază din albia economicului în cea a politicului, perpetuând problemele din domeniu fără careva intervenții sistemice. În cele din urmă, consumatorii de rând rămân în ceața provocată de polemicile dintre părțile ”interesate”, până la următoarea acutizare.

Subiectul prețurilor la produsele petroliere [1] a ieșit din nou în evidență imediat după aprofundarea în criza pandemica din primăvara anului 2020. Acest lucru datorându-se ieftinirii drastice a petrolului pe piețele internaționale pe fundalul instituirii măsurilor restrictive și reducerii cererii la nivel mondial (ajungând chiar și la valori negative), generând nemulțumiri în rândul consumatorilor cu privire la reticența reflectării acestor fluctuații și pe piața internă.

Figura 1. Evoluția prețurilor la produsele petroliere, lei/litru

Sursă: date ANRE

Ulterior, începând cu anul 2021, după scăderea intensității crizei pandemice la nivel global și revenirii cererii pentru produsele date, prețurile pe piața internă au înregistrat o creștere constantă, acutizând indignările consumatorilor. În speranța de a calma spiritele, companiile petroliere au venit cu mai multe explicații vizavi de factorii care au influențat evoluțiile date (majorarea prețurilor la bursele internaționale (Figura 2), dar și a accizelor[2]).

Figura 2. Evoluția cotațiilor Brent, $/baril

Sursă: date date US Energy Information Administration

De cealaltă parte, instituțiile competente (ANRE și Consiliul Concurenței) au raportat în cadrul forului legislativ vizavi de situația creată pe piața produselor petroliere. Potrivit ANRE, aceasta a acționat în strictă conformitate cu cadrul legal și cu mandatul acordat acestei instituții prin Metodologia de calculare a prețurilor la produsele în cauză. În context fiind invocată lipsa unor pârghii de a interveni la formarea prețurilor date, deși a fost recunoscut faptul că ”operatorii nu întotdeauna au operat scăderile de preţuri proporţional tendinţelor de ieftinire a produselor la bursele internaţionale”.

În același timp, pe fundalul acestor disensiuni în spațiul public au fost vociferate mai multe idei cu privire la măsurile care ar conduce la diminuarea prețurilor la produsele petroliere, printre care și revenirea la Metodologia precedentă de plafonare a prețurilor (ca fiind una mai bună). Drept rezultat, la 09.04.2021[3] au fost aprobate amendamente la Legea nr.461 din 30.07.2001 privind piața produselor petroliere, în scopul creării unui nou cadru de reglementare în domeniu. La rândul său ANRE, întru executarea prevederilor legale, urmează să aprobe o nouă Metodologie de formare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere (având la bază principiul plafonării).

#Expert-Grup #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.