PSRM cere Procuraturii să ancheteze legalitatea deciziilor protocolare ale Guvernului, metodă introdusă de PAS în lege

Fracțiunea Partidului Socialiștilor (PSRM) din Parlament va sesiza Procuratura Generală (PG) în ceea ce privește asumarea de către Guvern a atribuțiilor Parlamentului prin modificarea regulamentului Executivului. Anunțul a fost făcut de liderul fracțiunii PSRM, Vlad Bâtrâncea, care denunță practica deciziilor protocolare, criticată dur de mai mai mulți lideri politici și experți în drept constituțional.

„Propunem audierea prim-ministrului Dorin Recean. În acest sens, deputații fracțiunii noastre depun demersul la Procuratura Generală privind asumarea de către Guvernul Republicii Moldova a atribuțiilor Parlamentului prin modificarea regulamentului Guvernului”, a declarat Vlad Bătrâncea.

Potrivit PSRM, inițiativele și procedurile aprobate prin decizii protocolare de Guvern ar putea avea consecințe grave pentru întreg procesul legislativ. Astfel, modificările regulamentului Guvernului ar putea duce la invalidarea mai multor acte normative din cauza promovării lor prin proceduri care nu sunt prevăzute de Constituție.

#procuratura #lege #PSRM #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.