Pulsul pieței valutare în luna martie: Businessul a cumpărat mai mulți dolari și euro decât a vândut populația

În luna martie 2024, Banca Națională a Moldovei a raportat o schimbare semnificativă în gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice. Conform datelor oficiale, gradul de acoperire a cererii nete de valută a constituit 86,6%, în scădere față de nivelul înregistrat în luna februarie 2024, care fusese de 90,5%.

În ceea ce privește oferta netă de valută de la persoanele fizice, aceasta a înregistrat o creștere de 4,0%, totalizând o majorare de 7,6 milioane USD față de luna precedentă. Pe de altă parte, cererea netă de valută din partea agenților economici a înregistrat o creștere și mai pronunțată, de 8,6%, însumând o majorare de 18,3 milioane USD.

Într-un context fără intervenții din partea Băncii Naționale a Moldovei pe piața valutară locală, leul moldovenesc a înregistrat o apreciere semnificativă față de dolarul SUA în luna martie. Valoarea medie a leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA a fost de 17,7064 USD/MDL, în scădere cu 0,8% față de valoarea din luna februarie. La finele lunii martie, leul s-a apreciat cu 1,0% față de dolarul SUA.

În ceea ce privește structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, moneda unică europeană a continuat să domine, cu o pondere de 68,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#euro #dolari #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.