Puteam economisi 2 miliarde de lei – Parlicov pune tunurile pe Bînzari pentru pierderea oportunității gazelor ieftine

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a lansat acuzații dure la adresa lui Victor Bînzari, fost director al întreprinderii „Energocom”, pentru gestionarea defectuoasă a achizițiilor de gaze naturale în perioada crizei energetice. Într-un podcast realizat de Ziarul de Gardă, Parlicov a declarat că Bînzari ar fi avut posibilitatea de a cumpăra gaze naturale la prețuri minime și de a le stoca, economisind astfel până la 2 miliarde de lei.

„În februarie, am sesizat că prețurile gazelor naturale sunt la minim. Am organizat ședințe și am semnalat această situație, inclusiv pe 23 februarie. Am spus clar că prețurile nu vor scădea mai mult și că era momentul oportun de a cumpăra. Dacă luam atunci decizia de achiziție, economiseam zeci de milioane de euro. În schimb, Bînzari a venit cu argumentul că nu era sigur că vom avea cui să vindem gazele din stoc. Acest argument este complet falit și fals. Gazele ieftine din stoc ar fi avut întotdeauna cumpărători,” a declarat Parlicov.

Fostul ministru a recunoscut că a făcut demersuri pentru schimbarea lui Bînzari din funcție, tocmai pentru a permite numirea unei persoane dispuse să-și asume decizia de cumpărare a gazelor. „Am solicitat ca el să fie schimbat, pentru că pierderea oportunității a costat enorm. Probabil greșeala mea a fost că nu am reușit să accelerez acest proces,” a spus Parlicov.

Atât Victor Parlicov, cât și Victor Bînzari au fost înlăturați din funcții în urma dificultăților de gestionare a crizei energetice. Parlicov a subliniat că situația putea fi gestionată mai bine dacă se luau decizii prompte în perioada de minim istoric al prețurilor gazelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#binzari #parlicov #Energocom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.