Putin ajutat de firme fantomă, cu proprietari necunoscuți. Afaceri de miliarde pentru Rusia fără să fie controlate

19 Mart. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
19 Mart. 2023, 05:00 // Actual //  Lupu Eduard

Războiul provocat de Putin în Ucraina a produs o avalanșă de sancțiuni economice din partea Statelor Unite și a Occidentului împotriva economiei Moscovei, pentru a diminua capacitatea de finanțare a conflictului.

Însă, pierderea piețelor energetice din Europa de către Kremlin a făcut ca Rusia să apeleze la firme fantomă, fără birouri și cu proprietari necunoscuți pentru a-și derula afacerile cu petrol din Asia.
În urma interzicerii importurilor de petrol și a produselor rafinate pe mare ale Rusiei de către Uniunea Europeană, mulți proprietari de tancuri petroliere s-au retras din comerțul cu regimul lui Putin. În schimb, au apărut peste noapte două firme anonime, Gatik și Fractal, care transportă milioane de barili de petrol ai Moscovei pe rute asiatice, în special spre India și China, potrivit unei analize din Bloomberg.

O investigație arată că firma Gatik își avea biroul într-un bloc din Mumbai, India, dar acum acesta nu mai există acolo. Dintr-un birou vecin, s-a aflat că personalul companiei Gatik s-a mutat de câteva săptămâni, într-o destinație necunoscută.

La aproape 1.900 de kilometri distanță, în Dubai, un mic birou dintr-o zonă industrială degradată nu oferă niciun indiciu că și el este o mică rotiță în noul și vastul lanț de aprovizionare cu petrol al Rusiei.

Cele două locații sunt listate într-o bază de date maritimă internațională ca aparținând unor firme care gestionează active petroliere în valoare de 2 miliarde de dolari între ele. În mai puțin de un an, acestea au constituit flote care acum livrează milioane de barili de petrol rusesc în întreaga lume.

Prima adresă este a unei firme numite Gatik Ship Management din Mumbai. A doua este pentru Fractal Shipping. Acestea fac parte dintr-o rețea tentaculară de operațiuni maritime care a devenit proeminentă la scurt timp după invazia Ucrainei, ajutând exporturile de petrol ale Rusiei să continue în mod substanțial nevătămate, în ciuda sancțiunilor din partea Occidentului.

Flote de tancuri petroliere fantomă transportă petrolul Rusiei

„Această nouă rasă de jucători de pe piața petrolieră este cea care a ajutat petrolul rusesc să continue să circule în întreaga lume”, a declarat Rebecca Galanopoulos Jones, analist senior la VesselsValue, o firmă care urmărește prețurile a mii de nave comerciale. „Sancțiunile asupra petrolului rusesc par să fi avut un impact foarte mic asupra nivelurilor generale de export.”
Firmele fantomă Gatik și Fractal au adăugat un număr mare de petroliere la flotele lor în câteva luni. Europa a interzis aproape toate importurile de petrol pe mare din Rusia începând cu 5 decembrie și, simultan, s-a alăturat Grupului celor șapte națiuni industrializate în impunerea unui plafon de preț pentru vânzările de țiței ale țării. Această măsură s-a extins la combustibilii rafinați la 5 februarie.

Oricine dorea să aibă acces la servicii occidentale cheie – în special la asigurări – trebuia să furnizeze o atestare că încărcăturile pe care le transportau costau 60 de dolari pe baril sau mai puțin.

Aproximativ trei sferturi din flota Gatik este acoperită de active din cadrul International Group of Protection and Indemnity Clubs din Londra, arată datele compilate de Bloomberg. Pentru Fractal, proporția este și mai mare. Gatik Ship Mangement are 50 de tancuri, cu o valoare de 1,443 miliarde de dolari, iar Fractal Marine DMCC dispune de 26 de petroliere, cu o valoare de 631 de milioane de dolari, conform Vessels Value.

Ambele firme au numeroase nave din flotele lor acoperite de una dintre cele 13 organizații membre ale International Group, American Club, al cărui sediu central se află la New York, potrivit datelor din industrie.

Directorul operațional al American Club, Daniel Tadros, a confirmat că organizația sa acoperă navele din flotele celor două firme, adăugând că ambele au furnizat așa-numitele atestate – declarații documentate care confirmă că achizițiile de petrol sunt în conformitate cu plafonul de preț al G7.
Ads
Nevoia de firme precum Gatik și Fractal a crescut deoarece multe firme de transport maritim occidentale convenționale au încetat să mai transporte barilii rușilor, fie în semn de protest față de invazie, fie din cauza amenințării de a cădea sub incidența sancțiunilor.

Nu există niciun rezultat în urma căutării companiei Gatik Ship Management pe site-ul Ministerului Afacerilor Corporative din India. O adresă a site-ului web al Gatik arată că acesta este în construcție. Firma a refuzat să răspundă la întrebări despre activitățile sale.
Flota Gatik poate transporta aproximativ 30 de milioane de barili de petrol și carburanți, potrivit Bloomberg. Cea a Fractal are o capacitate de transport mai apropiată de 15 milioane de barili. Aproape toate petrolierele Fractal și Gatik au făcut escale în porturile rusești în acest an sau au preluat încărcături rusești prin transfer de la navă la navă.
India și Emiratele Arabe Unite nu au aderat la plafonarea prețurilor și nici nu au alte sancțiuni asupra petrolului rusesc. Acestea pot utiliza în mod legal și serviciile occidentale, cu condiția să prezinte o atestare că încărcăturile au fost cumpărate la nivelul plafonului sau sub acesta.

Rusia a exportat aproximativ 3,2 milioane de barili pe zi de țiței din porturile sale în cele două luni de la impunerea plafonului și a interdicției de a importa din Europa, la 5 decembrie, puțin schimbate față de cele două luni anterioare. Cele două firme fac parte din noua rețea a lanțului de aprovizionare care permite acest lucru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Nici Gatik, nici Fractal nu figurează ca beneficiar efectiv al petrolierelor din flotele lor, ceea ce înseamnă că probabil operează navele pentru alții, a căror identitate nu este adesea făcută publică. Ei sunt descriși ca „proprietari înregistrați” ai navelor lor pe site-ul web al American Club. Aceasta este o formă obișnuită de proprietate a navelor în industria navală, dar nu indică adevăratul proprietar al navei.

 

Realitatea Live

26 Apr. 2024, 12:25
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
26 Apr. 2024, 12:25 // Slider //  bani.md

Cândva ramura de producere a tutunului era una din ramurile de bază a economiei în Republica Moldova. În perioada sovietică (dacă luăm drept referinţă anii 1983-1985) în Moldova se cultiva tutun pe aproximativ 77 mii hectare, transmite curentul.md.

Ulterior, producerea de tutun s-a redus, dar, totuşi, aceasta avea o pondere economică importantă. În primii ani de independenta în Moldova se cultiva tutun pe 32 mii hectare. Scăderi au continuat să fie înregistrate constant, astfel că în anul 2023 au fost recoltate sub 200 ha, ceea ce e de 385 ori mai puţin faţă de anul 1985.

Apropo, în 1975 ponderea producerii de tutun în PIB era de 22,9%, iar acum aceasta este aproape nulă. Adică, aproape o pătrime din PIB l-am pierdut ca şi suflat de vânt. Relevante sunt datele pe acest domeniu şi din punct de vedere al locurilor de muncă. Astfel, în perioada sovietică implicarea forţei de muncă în producerea tutunului era de 24,3% din totalul persoanelor angajate în câmpul muncii. Per hectar de tutun se utiliza 2372 ore/om (1,5-2 oameni). Aceeaşi implicare a forţei de muncă s-a păstrat şi în primii ani de independenta. Acest indicator s-a redus continuu şi în 2023 a ajuns la doar aproximativ 200 de oameni implicaţi în recoltarea tutunului.

În primii ani de independenţă, ponderea acesteia în economia naţională s-a redus treptat. În special, acest lucru s-a resimţit în ultimii circa 15 ani, când tot ce ţinea de producerea tutunului în Moldova a fost „demonizat”, iar tot ce mai reprezenta valoare economică – distrus. În rezultat, consumul de produse din tutun în Moldova nu s-a redus (aşa cum anunţau cei ce luptau cu respectiva ramură), după cum nu s-au observat careva schimbări esenţiale nici în ceea ce ţine de promovarea modului de viaţă sănătos (o altă miză a celor ce promovau ideea renunţării la ramura de producere a tutunului). Unicul rezultat real a fost că Republica Moldova a pierdut o ramură economică importantă şi a devenit o piaţă de desfacere pentru produse străine, pentru care consumatorii locali plătesc cu mult mai scump.

Motivul de bază pentru acest declin major a fost faptul că în ţările care reprezentau pieţele noastre de desfacere, majoritatea companiilor naţionale au fost achiziţionate de către companiile multinaţionale, care au venit la pachet cu furnizorii lor de materie primă. Astfel, producătorii din Republica Moldova s-au văzut în imposibilitatea de a mai exporta pe pieţele tradiţionale. O lovitură importantă ramurii i-a fost aplicată şi în anii 2000, după introducerea  embargoului rusesc la importul materiei prime de tutun din Republica Moldova, Federaţia Rusă fiind principala piaţă de desfacere. De asemenea, un rol important l-a jucat şi lovitura aplicată de factorul decizional local. E vorba de introducerea în Legea privind controlul tutunului a unui punct special, care interzice orice formă de subvenţionare sau ajutor din partea statului pentru ramura producerii de tutun. Şi, desigur, nu pot fi trecute cu vederea interesele marilor corporaţii internaţionale. Interesul de bază al acestora este ca în majoritatea ţărilor din lume, să nu existe producţie autohtonă de ţigări şi să nu fie recoltat tutun. Companiile transnaţionale au interes să folosească ţări ca Moldova doar ca piaţă de desfacere, fără concurenţă. De exemplu, faptul că se recolta tutun în Moldova şi se fabricau ţigări, era un impediment serios pentru companiile transnaţionale, pentru că aici preţul era mult mai mic, dat fiind prezenţa materiei prime mult mai accesibile. Iar prin ce organizaţii internaţionale îşi promovează interesele companiile transnaţionale, nu cred că este un secret pentru nimeni. Acestea periodic ies la rampă, ceea ce permite de făcut concluzii despre interesele reale pe care le au.

În baza discuţiilor cu unii specialişti în domeniu (care au solicitat să le fie asigurat anonimatul), am încercat să înţelegem ce ar avea de câştigat statul dacă Moldova ar deveni din nou un producător important de tutun, câte locuri de muncă estimativ ar apărea şi care ar fi contribuţia estimativă a ramurii producerii tutunului în Produsul Intern Brut. Astfel, dacă e să se revină la cultivarea tutunului pe măcar circa 20 mii hectare, s-ar asigura aproximativ 30 000 locuri de muncă (oameni direct implicaţi în procesul de recoltare a tutunului) şi încă aproximativ 10 000 de angajaţi în domeniile adiacente industriei tutunului. Tutunul recoltat pe 20 mii hectare ar contribui la formarea PIB cu 1,05% (indicii de referinţă 2023).

Ce ar trebui să facă statul pentru aceasta? În primul rând trebuie să fie abrogate punctul 2, art 3. din Legea privind controlul tutunului, prin care este interzisă subvenţionarea directă şi indirectă, acordarea de alocaţii din fondurile publice sau stimularea de către stat în alt mod a activităţilor legate de cultivarea şi prelucrarea tutunului.

Suplimentar trebuie stimulate şi subvenţionate investiţiile în infrastructură (sere, căsuţe de uscare, camere de uscare, spaţiii de depozitare) şi tehnică agricolă. Ulterior, ar trebui să fie aplicată cel puţin forma de subvenţionare care se aplică în România (subvenţionarea per hectar recoltat). Alternativ poate fi subvenţionat fiecare kilogram de tutun recoltat şi suplimentar fiecare kg de tutun exportat. Investiţiile din partea statului trebuie să fie direct proporţionale cu dinamica de creştere a ramurii şi a cantităţilor de tutun recoltate. La această etapă, desigur nu vorbim dacă are sau nu factorul decizional suficientă voinţă de a întreprinde astfel de acţiuni. Acum, este important ca să existe măcar o viziune oarecare, o minimă conştientizare a ceea ce a fost, ce este şi ce poate fi ramura de producere a tutunului în Moldova.

Având această constatare tristă, și contextul în care agricultura tării suferă ani la rând din cauza secetei și războiului din regiune, cred că se impune o evaluare a ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii cu ramura tutunului, dar şi unele concluzii, care ar putea să le fie interesante celor ce iau decizii, dacă, într-adevăr, aşa cum spun, le pasă de de relansarea economiei, tranziția la agricultură performantă și utilizarea rațională a terenurilor arabile prin cultivarea culturilor cu rentabilitate ridicată.

Nicolae Cebotari

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău