Putin amenință din nou Occidentul: ”Riposta noastră nu se va limita la tancuri și blindate”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a participat joi, 2 februarie, la comemorarea a 80 de ani de la victoria sovietică asupra forțelor naziste de la Stalingrad.

În discursul său care marchează decisiva bătălie de la Stalingrad, liderul de la Kremlin a amenințat din nou statele europene care ajută Ucraina în fața invaziei ruse.

”Știm că, în ciuda eforturilor propagandei oficiale, vândute, încă avem mulți prieteni în țările neprietenoase și în elita vestică. Și chiar în toată lumea, inclusiv pe continentul american, în America de Nord, în Europa. Dar, cei care împing țările europene, inclusiv Germania, într-un nou război cu Rusia și vorbesc iresponsabil despre victorie ca despre un obiectiv îndeplinit deja, cei care mizează pe victoria împotriva Rusiei pe câmpul de luptă, probabil că nu înțeleg că rezultatul războiului de azi cu Rusia va fi altul decât cel dorit. Noi nu ne trimitem tancurile către granițele lor, dar avem cu ce să ripostăm. Iar riposta noastră nu se va limita la tancuri și blindate. Toată lumea trebuie să înțeleagă acest lucru”, a spus Putin, potrivit.

El a susținut că, de fapt, țara care este amenințată este Rusia.

”Astăzi, nu trebuie să permitem nimănui să diminueze importanța bătăliei de la Stalingrad în înfrângerea nazismului, în eliberarea întregii lumi de acest rău îngrozitor. Acum, din pacate vedem ideologia nazistă într-o formă nouă, cum creează noi amenințări pentru securitatea țării noastre. Din nou, trebuie să respingem agresiunea Vestului colectiv. Incredibil, dar adevărat. Aceasta este realitatea. Ne amenință din nou, de data aceasta cu tancurile germane Leopard, pe care se află aceleași cruci”, a mai spus Putin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #amenintare #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.