Putin amenință SUA. Ce se va întâmpla cu Alaska dacă activele rusești confiscate de americani ajung în Ucraina

Vladimir Putin are pregătit un plan pentru a se răzbuna pe America, în cazul în care direcționează activele rusești confiscate către Ucraina. Anunțul a fost făcut de către Viaceslav Volodin, unul dintre cei mai importanți parlamentari ruși. În cadrul unei ședințe a parlamentului, acesta a declarat că Rusia este pregătită să recupereze Alaska dacă banii lor ajung la ucraineni.

În anul 1876, SUA a cumpărat Alaska de la Rusia, iar în 1959 au transformat-o într-un stat. Acum, regiunea este un mod perfect de răzbunare pentru Vladimir Putin, care pune la cale recuperarea teritoriului în cazul în care Occidentul folosește activele rusești pentru a reconstrui Ucraina.

Amenințările la adresa Americii au fost lansate de către Viaceslav Volodin, unul dintre cei mai importanți parlamentari ruși. În cadrul unei ședințe a parlamentului, acesta a declarat: „avem și noi ceva de recuperat… Alaska”, potrivit dailymail.co.uk.

Sugestia făcută de Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a fost făcută pentru a atrage atenția Americii cu privire la modul în care cheltuiesc banii confiscați de la ruși. În același timp, el le sugerează parlamentarilor să fie cu ochii de Alaska.

„Decența nu înseamnă slăbiciune”, a declarat Volodin miercuri, în fața camerei inferioare a parlamentului. Acesta a precizat că „Întotdeauna avem cu ce să răspundem”.

„America să își amintească întotdeauna că există o parte din teritoriul său… Alaska”, a mai subliniat președintele Dumei de Stat.

În cadrul ședinței, Viaceslav Volodin a avertizat: „Când vor începe să încerce să dispună de resursele noastre în străinătate, să se gândească înainte de a o face, astfel încât să avem și noi ceva de recuperat”.

Oamenii lui Vladimir Putin lansează amenințări către SUA

Amenințările venite din partea oamenilor lui Vladimir Putin au venit în urma presiunilor lui Volodimir Zelenski. Acesta face apeluri de a folosi activele rusești confiscate pentru a plăti pentru reconstrucția Ucrainei. Costul reconstrucției pagubelor provocate de armata rusă este estimat la 750 de miliarde de dolari.

Nu doar Volodimir Zelenski consideră că activele rusești confiscate trebuie să fie distribuite către reconstrucția Ucrainei. Aliații săi sunt de aceeași părere și susțin ca rezervele valutare de 300 de miliarde de dolari ale Rusiei să contribuie la factura pentru reconstrucție.

Canada este primul stat care a adoptat deja legi potrivit cărora activele Rusiei să fie lichidate pentru reparațiile Ucrainei. Astfel de legi sunt discutate și de liderii europeni, însă ele nu sunt privite cu ochi buni de către Rusia.

Deputatul Piotr Tolstoi, stră-strănepot al scriitorului Leo Tolstoi și vicepreședinte al Dumei, a propus organizarea unui referendum în Alaska cu privire la reîntregirea Rusiei. Astfel de referendumuri fictive sunt organizate de obicei de Rusia pe teritoriul pe care intenționează să și-l aproprie de continent.

Un astfel de vot a fost organizat și în ceea ce privește Crimeea, în 2014. Atunci, 96% din populație a votat pentru aderarea la Rusia, sub presiunea trupelor staționate acolo la acea vreme. Se crede că aceeași tactică va fi aplicată de Rusia și în zonele pe care le-a ocupat în Ucraina precum Kherson și Mariupol, în sud, și provincia Luhansk, în est.

#Alaska #amenintare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) avertizează că salariile extrem de mici din sectorul public au ajuns la un nivel care pune în pericol sustenabilitatea serviciilor esențiale ale statului și solicită Guvernului să intervină rapid. Într-un demers transmis Executivului și Ministerului Finanțelor, sindicatele cer majorarea salariilor bugetarilor începând cu 1 ianuarie 2026 și stabilirea unei valori minime de referință de 3000 de lei, care să fie folosită la calcularea remunerațiilor.

CNSM susține că puterea de cumpărare a angajaților din sectorul bugetar s-a erodat puternic în ultimii ani, iar salariile actuale nu acoperă necesitățile minime pentru un trai decent. „Nivelul actual al salariilor nu acoperă necesitățile minime ale unui trai decent pentru majoritatea salariaților din sector, afectând atractivitatea locurilor de muncă și accelerând îmbătrânirea personalului”, se arată în mesajul sindicatelor.

Datele Biroului Național de Statistică arată că 37,8% dintre angajații din sectorul bugetar au avut în septembrie 2024 un salariu sub 8000 lei – sumă care nici măcar nu acoperă pragul național al sărăciei, stabilit la 6294 lei lunar net. Situația este și mai gravă în educație, unde 41% dintre angajați sunt plătiți sub acest nivel.

Condițiile economice pun presiune suplimentară pe veniturile familiilor. Potrivit platformei Numbeo, costul vieții în Moldova a crescut cu 10% în ultimele șase luni. O familie de patru persoane are nevoie de aproximativ 37.000 de lei lunar pentru a acoperi cheltuielile de bază – o sumă departe de nivelul veniturilor bugetarilor.

În acest context, CNSM solicită Guvernului trei măsuri-cheie: majorarea salariilor bugetarilor începând cu 1 ianuarie 2026, stabilirea valorii de referință la minimum 3000 lei pentru toate calculele salariale din sectorul public, alinierea salariului mediu din educație la nivelul salariului mediu pe economie, în conformitate cu Recomandarea UNESCO-ILO din 1966, care cere remunerarea cadrelor didactice la același nivel cu alte profesii ce necesită calificări similare.

Sindicatele mai subliniază că majorarea valorii de referință este esențială în contextul implementării Foii de parcurs pentru Reforma administrației publice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 274/2025, un document central pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Reforma prevede reducerea treptată a numărului de valori de referință, ceea ce, potrivit CNSM, face cu atât mai importantă stabilirea unui nivel de bază adecvat și echitabil.