Putin amenință SUA. Ce se va întâmpla cu Alaska dacă activele rusești confiscate de americani ajung în Ucraina

Vladimir Putin are pregătit un plan pentru a se răzbuna pe America, în cazul în care direcționează activele rusești confiscate către Ucraina. Anunțul a fost făcut de către Viaceslav Volodin, unul dintre cei mai importanți parlamentari ruși. În cadrul unei ședințe a parlamentului, acesta a declarat că Rusia este pregătită să recupereze Alaska dacă banii lor ajung la ucraineni.

În anul 1876, SUA a cumpărat Alaska de la Rusia, iar în 1959 au transformat-o într-un stat. Acum, regiunea este un mod perfect de răzbunare pentru Vladimir Putin, care pune la cale recuperarea teritoriului în cazul în care Occidentul folosește activele rusești pentru a reconstrui Ucraina.

Amenințările la adresa Americii au fost lansate de către Viaceslav Volodin, unul dintre cei mai importanți parlamentari ruși. În cadrul unei ședințe a parlamentului, acesta a declarat: „avem și noi ceva de recuperat… Alaska”, potrivit dailymail.co.uk.

Sugestia făcută de Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a fost făcută pentru a atrage atenția Americii cu privire la modul în care cheltuiesc banii confiscați de la ruși. În același timp, el le sugerează parlamentarilor să fie cu ochii de Alaska.

„Decența nu înseamnă slăbiciune”, a declarat Volodin miercuri, în fața camerei inferioare a parlamentului. Acesta a precizat că „Întotdeauna avem cu ce să răspundem”.

„America să își amintească întotdeauna că există o parte din teritoriul său… Alaska”, a mai subliniat președintele Dumei de Stat.

În cadrul ședinței, Viaceslav Volodin a avertizat: „Când vor începe să încerce să dispună de resursele noastre în străinătate, să se gândească înainte de a o face, astfel încât să avem și noi ceva de recuperat”.

Oamenii lui Vladimir Putin lansează amenințări către SUA

Amenințările venite din partea oamenilor lui Vladimir Putin au venit în urma presiunilor lui Volodimir Zelenski. Acesta face apeluri de a folosi activele rusești confiscate pentru a plăti pentru reconstrucția Ucrainei. Costul reconstrucției pagubelor provocate de armata rusă este estimat la 750 de miliarde de dolari.

Nu doar Volodimir Zelenski consideră că activele rusești confiscate trebuie să fie distribuite către reconstrucția Ucrainei. Aliații săi sunt de aceeași părere și susțin ca rezervele valutare de 300 de miliarde de dolari ale Rusiei să contribuie la factura pentru reconstrucție.

Canada este primul stat care a adoptat deja legi potrivit cărora activele Rusiei să fie lichidate pentru reparațiile Ucrainei. Astfel de legi sunt discutate și de liderii europeni, însă ele nu sunt privite cu ochi buni de către Rusia.

Deputatul Piotr Tolstoi, stră-strănepot al scriitorului Leo Tolstoi și vicepreședinte al Dumei, a propus organizarea unui referendum în Alaska cu privire la reîntregirea Rusiei. Astfel de referendumuri fictive sunt organizate de obicei de Rusia pe teritoriul pe care intenționează să și-l aproprie de continent.

Un astfel de vot a fost organizat și în ceea ce privește Crimeea, în 2014. Atunci, 96% din populație a votat pentru aderarea la Rusia, sub presiunea trupelor staționate acolo la acea vreme. Se crede că aceeași tactică va fi aplicată de Rusia și în zonele pe care le-a ocupat în Ucraina precum Kherson și Mariupol, în sud, și provincia Luhansk, în est.

#Alaska #amenintare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.