Putin, condamnat la eșec. Greșelile capitale ale Rusiei

30 Mai 2022, 12:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mai 2022, 12:09 // Actual //  bani.md

Deciziile Rusiei care nu au făcut decât să desconsidere poporul ucrainean au dus la un val de naționalism care nu va permite Moscovei să se impună în Ucraina. Care este scopul lui Vladimir Putin în Ucraina dincolo de pretențiile teritoriale? Răspunsul la care au ajuns mulți experți este că se dorește rusificarea. Mai exact liderul de la Kremlin dorește să fie restabilită școala în limba rusă. El vrea și ca afacerile rusești să primească acces privilegiat și ca Ucrainei să nu aibă o politică externă și de securitate independentă.

Problema este că de-a lungul timpul, țara a fost subjugată prea mult de Rusia, iar această politică a dat naștere unui naționalism care nu îi va permite lui Putin să fie stăpânul Ucrainei, notează evz.ro.

Asuprirea Ucrainei

Sub Imperiul Rus, țarii vedeau în Ucraina o problemă. Astfel, limba ucraineană a fost restricționată în presă, iar țara nu a apărut pe hărțile oficiale. Teritoriile din jurul Kievului au fost numite Malorossia (Mica Rusie), în timp ce cele din apropierea Mării Negre au fost numite Novorossia (Noua Rusie), potrivit unei analize realizată de Spectator.

Când comuniștii au preluat conducerea, Lenin și-a dat seama că  Ucraina va rămâne dificil de condus în interiorul URSS dacă nu i se acordă statutul de republică sovietică și nu i se permite un anumit grad de autonomie culturală și lingvistică.

Însă Stalin a impus din nou restricții asupra limbii ucrainene. Moscova nu a oferit poporului ucrainean decât sărăcia și represiunea. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care mulți au salutat inițial invadatorii naziști în 1941, un eveniment pe care Putin nu l-a uitat.

De-a lungul deceniilor care au urmat, conducătorii sovietici au avut probleme în Ucraina. Ordinea comunistă a fost restabilită în anii 1950. Republica Sovietică Ucraineană a obținut un loc la Națiunile Unite , iar Putin consideră acest lucru ca o gafă a lui Stalin, potrivit sursei citate.

Când Mihail Gorbachëv a anunțat reforme ale comunismului la sfârșitul anilor 1980, a încercat să țină sub control naționalismul ucrainean. Încet, dar sigur, această decizie a dus la separararea Ucrainei de URSS în 1991.

Ură profundă

Ulterior, Ucraina a început să aibă o politică pro Occidentală, iar odată cu venirea la putere a lui Volodimir Zelenski această orientare a fost consolidată. Acapararea terenurilor de către Putin în Crimeea în 2014 a convins chiar și milioanele de cetățeni ucraineni pro-ruși că Ucraina ar trebui să acorde prioritate cooperării și alianței cu Occidentul.

Toate aceste decizii, au dus la un naționalism puternic în Ucraina, care nu va mai vedea niciodată Rusia ca un vecin, ci doar ca un dușman.  Chiar dacă Rusia va obține o victorie în Donbas și de-a lungul coastei Mării Negre, aceasta ar veni cu costuri uriașe. Rusia va rămâne statul paria al lumii. Resentimentul față de Rusia, atât în ​​părțile cucerite, cât și în cele încă libere ale Ucrainei, va fi uriaș, mai scrie sursa citată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!