Putin, dat de gol de iubită. Pe ce aruncă banii liderul de la Kremlin

Alina Kabaeva, fosta gimnastă rusă despre care se crede că ar fi iubita lui Vladimir Putin, spune că a fost cu „bărbatul ideal” care i-a cumpărat haine de blană.

Alina Kabaeva și președintele rus nu au recunoscut niciodată că ar fi avut o relație amoroasă, în ciuda acuzațiilor persistente din 2008, când un ziar din Moscova a relatat pentru prima dată despre această idilă.

În acel an, se pare că doamna Kabaeva, o gimnastă celebră, a vorbit o dată în public despre relația ei, fără a-l numi pe președinte.

În videoclipul din 2008, raportat pentru prima dată de Mail Online, dna Kabaeva, care avea 24 de ani la acea vreme, răspunde la întrebările unui public de tineri ruși.

Cu patru ani mai devreme, ea câștigase o medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Atena, o victorie care a făcut-o una dintre cele mai cunoscute persoane din Rusia.

„Ți-ai întâlnit bărbatul ideal?”, a întrebat-o un băiat tânăr în timpul interviului condus de public.

”Îl iubesc foarte mult”

Doamna Kabaeva face o pauză de câteva secunde, se rotește pe scaun și se joacă cu un stilou înainte de a declara: „L-am întâlnit”. Ea chicotește înainte de a spune că a fost „foarte fericită”.

O altă fată întreabă cine este iubitul misterios.

„Un bărbat, un bărbat, un bărbat foarte bun, un bărbat grozav”, a spus doamna Kabaeva, adăugând: „Îl iubesc foarte mult”.

În 2008, Putin era încă căsătorit cu prima sa soție, Lyudmila Ocheretnaya. Ei au divorțat după șase ani.

În videoclipul cu tinerii ruși, doamna Kabaeva a fost întrebată, de asemenea, dacă ar fura vreodată un bărbat căsătorit de lângă soția și familia sa, potrivit news.yahoo.com.

„Dacă un bărbat se uită deja la o altă femeie și vorbește deja cu ea, atunci problema a apărut deja în familie”, spune ea. „În acest caz, nu poate exista nimic bun în acea familie”.

Întrebată care a fost ultimul cadou pe care l-a primit de la bărbatul ei misterios, doamna Kabaeva a spus: „O haină din Alaska, o haină de blană, foarte frumoasă”.

Săptămâna aceasta, The Project, un organ de presă al opoziției ruse, a relatat că doamna Kabaeva, acum în vârstă de 39 de ani, și domnul Putin, în vârstă de 70 de ani, au trăit împreună într-un palat secret cu copiii lor pe malul lacului Valdai, la 250 de mile nord-vest de Moscova.

După ce s-a retras din gimnastică în 2006, doamna Kabaeva a devenit deputat pentru partidul lui Putin, Rusia Unită, înainte de a deveni director la o companie media privată.

National Media Group este cea mai mare companie media privată din Rusia și ajută Kremlinul să își proiecteze propaganda, inclusiv insistența sa de a lupta împotriva naziștilor din Ucraina.

Anul trecut, Kabaeva a găzduit mai multe mitinguri și discursuri în sprijinul invaziei lui Putin în Ucraina.

Terenul palatului de pe malul lacului unde se crede că locuiesc doamna Kabaeva și Putin conține mai multe clădiri, inclusiv un mare conac rusesc, o piscină și o saună. Fotografii ale interiorului au arătat o masă de sufragerie cu vârf de sticlă așezată într-o cameră rotundă și înconjurată de fotolii aurii.

Proiectul a documentat, de asemenea, modul în care Putin ar fi creat un imperiu imobiliar de 100 de milioane de lire sterline pentru amanta sa prin intermediul unei rețele de companii cu sediul în Cipru.

În luna mai, Marea Britanie a impus sancțiuni împotriva doamnei Kabaeva din cauza a ceea ce Biroul de Externe a numit „relația personală apropiată” a acesteia cu Putin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kabaeva #bogatie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Dumitru Vicol susține că Republica Moldova a ajuns să plătească dobânzi exagerat de mari pentru împrumuturile contractate pe piața internă, în condițiile în care emiterea unui eurobond ar putea fi semnificativ mai ieftină. Potrivit calculelor sale, diferența ar putea aduce statului economii de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe parcursul a șapte ani.

Vicol afirmă că problema s-a acumulat în ultimii ani, când statul a majorat cheltuielile pentru compensarea facturilor la energie, salarii, pensii și alte măsuri de sprijin. În timp ce aceste decizii au venit ca răspuns la o succesiune de crize, cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile, iar deficitele au fost finanțate în bună parte prin împrumuturi interne pe termen scurt.

Economistul atrage atenția că numai serviciul datoriei de stat este prevăzut să coste în 2026 circa 6,5 miliarde de lei, sumă de 3,3 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărarea națională.

În august, dobânda medie ponderată la valorile mobiliare de stat (VMS) a ajuns la 9,97%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2023. Nivelul rămâne sub maximul de aproape 22% înregistrat în toamna anului 2022, însă Vicol consideră că adevărata problemă este persistența dobânzilor ridicate.

Potrivit acestuia, statul plătește de 18 luni consecutiv o dobândă cu peste două puncte procentuale mai mare decât rata Băncii Naționale, cea mai lungă asemenea perioadă din 2017 încoace. Prin comparație, între 2017 și pandemie, dobânda medie la VMS era de 5,94%, iar până în 2019 statul reușea să se împrumute chiar sub rata BNM.

Vicol respinge explicația potrivit căreia situația ar fi provocată exclusiv de inflație sau de politica monetară. La titlurile cu scadența de un an, Moldova plătește cu 2,65 puncte procentuale peste rata băncii centrale, față de 2,03 puncte în Bosnia, 0,25 puncte în Albania, în timp ce Macedonia de Nord se află cu 0,15 puncte sub rata de politică monetară.

Raportată la inflație, diferența în cazul Moldovei ajunge, potrivit economistului, la 3,81 puncte procentuale, în timp ce în Albania este negativă, de minus 0,65 puncte.

Alte state din regiune au renunțat practic la dependența de finanțările foarte scurte. Serbia, Kosovo și Muntenegru nu mai emit titluri cu maturități sub un an, susține Vicol. Serbia se finanțează inclusiv prin obligațiuni pe cinci ani în moneda națională și pe 15 ani în euro, iar Kosovo utilizează obligațiuni cu maturități între doi și zece ani.

„Ei au ieșit din capcana refinanțării permanente. Noi suntem încă în ea”, afirmă economistul, care vede problema drept una structurală, determinată de cheltuieli fixe ridicate, deficit în creștere și împrumuturi contractate aproape exclusiv pe termen scurt.

Una dintre soluțiile propuse este lansarea unui eurobond moldovenesc. Vicol amintește că o asemenea emisiune este discutată de aproape șapte ani, însă a fost amânată în repetate rânduri pe motiv că VMS-urile și finanțările de la instituțiile internaționale ar fi mai avantajoase.

Economistul spune că a refăcut calculele pentru o emisiune ipotetică de 500 de milioane de euro realizată în noiembrie 2019, cu o maturitate de șapte ani și o dobândă de 5,5%. Comparată cu refinanțarea aceleiași sume pe piața internă la fiecare șase luni și luând în calcul inclusiv evoluția cursului valutar, economia ar fi fost de 1,57 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,1 miliarde de lei în banii de astăzi.

Vicol afirmă că a repetat calculul pentru fiecare lună noiembrie începând din 2019, iar concluzia a rămas aceeași: eurobondul ar fi fost mai avantajos.

În condițiile actuale, economistul estimează riscul de țară al Republicii Moldova la aproximativ trei puncte procentuale. Cu obligațiunile germane pe șapte ani la un randament de 3,16%, un eventual eurobond moldovenesc ar putea avea o dobândă estimată la aproximativ 6,16% în euro, comparativ cu 9,97% pentru VMS-urile în lei.

Luând în calcul și o depreciere a leului similară celei din ultimii șapte ani, Vicol estimează o economie de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe șapte ani. În luna iunie, când randamentul obligațiunilor germane era de 2,69%, costul estimat al eurobondului ar fi fost de aproximativ 5,7%.

Pe lângă costurile mai mici, o asemenea emisiune ar putea, în opinia economistului, să reducă presiunea asupra pieței interne și implicit dobânzile, să ofere băncilor moldovenești un reper pentru finanțarea de pe piețele internaționale și să contribuie la dezvoltarea pieței de capital și, ulterior, a fondurilor de pensii.

Emiterea unui eurobond figurează deja în programul Ministerului Finanțelor privind managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru perioada 2025–2027. Vicol amintește că premierul Vasile Tofan a inclus această măsură și în programul de guvernare, iar manifestul „Europa 2028” prevede lansarea eurobondului pentru ca Republica Moldova „să nu mai fie orfanii Europei la capitolul piață de capital”.

„Avem nevoie de curaj, iar acest guvern are curaj. Să lansăm acest eurobond cât de curând, mai ales când și de la Bruxelles ne încurajează deja să o facem”, conchide Dumitru Vicol.