Putin îi sperie pe investitori. Pieţele încep să includă în preţuri riscul de război dintre Ucraina şi Rusia

Dispoziţiile optimiste de la începutul unui nou an nu au fost de durată. Se pare că investitorii au o serie de motive de îngrijorare, iar potenţiala invazie a Ucrainei de către Rusia este pe ordinea de zi. Potrivit casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România, nu există altă soluţie decât cea prin care vom plăti cu toţii, sub o formă sau alta, conflictul dintre Ucraina şi Rusia. Adevărul este că Europa de Vest este parţial de vină pentru situaţia actuală, mai adaugă XTB, citat de Ziarul Financiar.

Tensiunile persistă de aproape un deceniu
Trebuie amintit că tensiunile din jurul Ucrainei persistă deja de 8 ani. A început cu schimbări democratice în ţară după răsturnarea preşedintelui Victor Ianukovici. Deşi Ucraina şi-a declarat independenţa în 1991, Rusia încă vede ţara ca o zonă de influenţă strategică şi cea mai importantă dintre republicile ex-sovietice. Situaţia a dus la anexarea Peninsulei Crimeea, decizie pe care Europa şi Statele Unite nu au reuşit să o oprească, şi la acţiunile militare ruseşti ulterioare din partea de est a Ucrainei. Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina nu au fost ”cap de afiş” în media în ultima perioadă, dar încercările Kievului de a crea relaţii mai strânse cu Occidentul au provocat Rusia să ia din nou măsuri.

Europa de vest – parţial de vină
Adevărul este că Europa de Vest este parţial de vină pentru situaţia actuală. Politica energetică ambiţioasă combinată cu o abordare naivă a politicii externe a Rusiei, a făcut Europa din ce în ce mai dependentă de importurile de produse energetice din Rusia. În timp ce 30% din importurile europene de gaze naturale veneau din Rusia în urmă cu un deceniu, acum ponderea Rusiei în importurile europene de gaze a crescut la aproape 47%. Aceasta este o carte puternică pe care Rusia o poate folosi în jocurile sale politice. Acest lucru este valabil mai ales acum, când creşterea preţurilor mărfurilor alimentează inflaţia, ceea ce face situaţia inconfortabilă pentru liderii europeni.
Instituţiile financiare ruseşti şi Gazprom se depreciază cel mai puternic la bursă
Pieţele au început să trateze în serios potenţialul război dintre Rusia şi Ucraina.

Reacţia actuală a pieţelor a depăşit-o deja pe cea din 2014, când a fost anexată Peninsula Crimeea. Principalul indice bursier rusesc RTS50 a scăzut cu 30%, chiar şi în ciuda creşterii preţurilor mărfurilor care susţin în mod tradiţional acţiunile ruseşti, scrie XTB.
Printre companiile care se depreciază cel mai tare se numără instituţii financiare care riscă să fie vizate de sancţiuni, (adică interzicerea băncilor ruseşti din sistemele financiare globale), precum şi Gazprom, care a beneficiat până acum de turbulenţele de pe piaţa gazelor naturale.

Trebuie remarcat faptul că riscurile geopolitice sunt de obicei foarte binare. Reacţia pieţei tinde să fie pe termen scurt şi situaţia revine rapid la normal odată ce investitorii văd că scenariile cele mai pesimiste au fost evitate. Cu toate acestea, nu suntem încă în acel punct.

Toată lumea va plăti preţul unui potenţial conflict. Conflictele militare sunt negative aproape de fiecare dată. Este greu de justificat pierderea de vieţi omeneşti sau pagubele cauzate civililor, mai ales dacă este făcută doar de dragul ambiţiilor liderilor. Din păcate, aşa stau lucrurile de obicei. Cu toate acestea, invazia rusă asupra Ucrainei va duce şi la pagube economice majore.

În timp ce China este cel mai mare partener comercial al Ucrainei, Polonia şi Germania s-au clasat pe locul 2 şi, respectiv, pe locul 4, în ceea ce priveşte importurile. Exporturile sunt de asemenea importante, mai ales acum când economia globală se luptă cu deficite. Polonia, Germania, Italia, Ţările de Jos şi Spania se află toate pe locuri fruntaşe în ceea ce priveşte exporturile.

Rezervele de gaze naturale joacă, de asemenea, un rol major în conflict. Rusia limitează de luni de zile aprovizionarea cu gaze naturale către Europa. Statele Unite încearcă să ofere Europei surse alternative de materie primă, dar o schimbare completă de la gazul rus pare nerealist.

Exporturile suplimentare de GNL (gaz natural lichefiat) din SUA către Europa ar putea ajuta la scăderea preţurilor, dar SUA nu poate înlocui pe deplin gazul rusesc, mai ales pe termen scurt. În primul rând, contractele privind furnizarea de gaze naturale sunt de obicei pe termen lung, în special în Asia, prin urmare, Statele Unite pot să nu aibă suficiente mărfuri pentru a satisface cererea clienţilor actuali şi ai Europei, explică XTB.

Chiar dacă ar fi avut-o, Europa s-ar putea să nu aibă infrastructură adecvată pentru a sprijini exporturile crescute de GNL din SUA. Partea bună este că e foarte puţin probabil ca Rusia să ia acţiuni atât de radicale. 75% din exporturile ruseşti sunt direcţionate către Europa, prin urmare, un all-in va provoca daune semnificative pe termen lung economiei Rusiei.

Scenariul mai probabil este că părţile în conflict vor încerca să se „tatoneze” reciproc, ceea ce, totuşi, poate însemna preţuri destul de mari la gaze în Europa până când situaţia se va calma.

#investitori #razboi #burse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.