Putin îi sperie pe investitori. Pieţele încep să includă în preţuri riscul de război dintre Ucraina şi Rusia

Dispoziţiile optimiste de la începutul unui nou an nu au fost de durată. Se pare că investitorii au o serie de motive de îngrijorare, iar potenţiala invazie a Ucrainei de către Rusia este pe ordinea de zi. Potrivit casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România, nu există altă soluţie decât cea prin care vom plăti cu toţii, sub o formă sau alta, conflictul dintre Ucraina şi Rusia. Adevărul este că Europa de Vest este parţial de vină pentru situaţia actuală, mai adaugă XTB, citat de Ziarul Financiar.

Tensiunile persistă de aproape un deceniu
Trebuie amintit că tensiunile din jurul Ucrainei persistă deja de 8 ani. A început cu schimbări democratice în ţară după răsturnarea preşedintelui Victor Ianukovici. Deşi Ucraina şi-a declarat independenţa în 1991, Rusia încă vede ţara ca o zonă de influenţă strategică şi cea mai importantă dintre republicile ex-sovietice. Situaţia a dus la anexarea Peninsulei Crimeea, decizie pe care Europa şi Statele Unite nu au reuşit să o oprească, şi la acţiunile militare ruseşti ulterioare din partea de est a Ucrainei. Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina nu au fost ”cap de afiş” în media în ultima perioadă, dar încercările Kievului de a crea relaţii mai strânse cu Occidentul au provocat Rusia să ia din nou măsuri.

Europa de vest – parţial de vină
Adevărul este că Europa de Vest este parţial de vină pentru situaţia actuală. Politica energetică ambiţioasă combinată cu o abordare naivă a politicii externe a Rusiei, a făcut Europa din ce în ce mai dependentă de importurile de produse energetice din Rusia. În timp ce 30% din importurile europene de gaze naturale veneau din Rusia în urmă cu un deceniu, acum ponderea Rusiei în importurile europene de gaze a crescut la aproape 47%. Aceasta este o carte puternică pe care Rusia o poate folosi în jocurile sale politice. Acest lucru este valabil mai ales acum, când creşterea preţurilor mărfurilor alimentează inflaţia, ceea ce face situaţia inconfortabilă pentru liderii europeni.
Instituţiile financiare ruseşti şi Gazprom se depreciază cel mai puternic la bursă
Pieţele au început să trateze în serios potenţialul război dintre Rusia şi Ucraina.

Reacţia actuală a pieţelor a depăşit-o deja pe cea din 2014, când a fost anexată Peninsula Crimeea. Principalul indice bursier rusesc RTS50 a scăzut cu 30%, chiar şi în ciuda creşterii preţurilor mărfurilor care susţin în mod tradiţional acţiunile ruseşti, scrie XTB.
Printre companiile care se depreciază cel mai tare se numără instituţii financiare care riscă să fie vizate de sancţiuni, (adică interzicerea băncilor ruseşti din sistemele financiare globale), precum şi Gazprom, care a beneficiat până acum de turbulenţele de pe piaţa gazelor naturale.

Trebuie remarcat faptul că riscurile geopolitice sunt de obicei foarte binare. Reacţia pieţei tinde să fie pe termen scurt şi situaţia revine rapid la normal odată ce investitorii văd că scenariile cele mai pesimiste au fost evitate. Cu toate acestea, nu suntem încă în acel punct.

Toată lumea va plăti preţul unui potenţial conflict. Conflictele militare sunt negative aproape de fiecare dată. Este greu de justificat pierderea de vieţi omeneşti sau pagubele cauzate civililor, mai ales dacă este făcută doar de dragul ambiţiilor liderilor. Din păcate, aşa stau lucrurile de obicei. Cu toate acestea, invazia rusă asupra Ucrainei va duce şi la pagube economice majore.

În timp ce China este cel mai mare partener comercial al Ucrainei, Polonia şi Germania s-au clasat pe locul 2 şi, respectiv, pe locul 4, în ceea ce priveşte importurile. Exporturile sunt de asemenea importante, mai ales acum când economia globală se luptă cu deficite. Polonia, Germania, Italia, Ţările de Jos şi Spania se află toate pe locuri fruntaşe în ceea ce priveşte exporturile.

Rezervele de gaze naturale joacă, de asemenea, un rol major în conflict. Rusia limitează de luni de zile aprovizionarea cu gaze naturale către Europa. Statele Unite încearcă să ofere Europei surse alternative de materie primă, dar o schimbare completă de la gazul rus pare nerealist.

Exporturile suplimentare de GNL (gaz natural lichefiat) din SUA către Europa ar putea ajuta la scăderea preţurilor, dar SUA nu poate înlocui pe deplin gazul rusesc, mai ales pe termen scurt. În primul rând, contractele privind furnizarea de gaze naturale sunt de obicei pe termen lung, în special în Asia, prin urmare, Statele Unite pot să nu aibă suficiente mărfuri pentru a satisface cererea clienţilor actuali şi ai Europei, explică XTB.

Chiar dacă ar fi avut-o, Europa s-ar putea să nu aibă infrastructură adecvată pentru a sprijini exporturile crescute de GNL din SUA. Partea bună este că e foarte puţin probabil ca Rusia să ia acţiuni atât de radicale. 75% din exporturile ruseşti sunt direcţionate către Europa, prin urmare, un all-in va provoca daune semnificative pe termen lung economiei Rusiei.

Scenariul mai probabil este că părţile în conflict vor încerca să se „tatoneze” reciproc, ceea ce, totuşi, poate însemna preţuri destul de mari la gaze în Europa până când situaţia se va calma.

#investitori #razboi #burse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.