Putin le cere oligarhilor ruşi să să-şi retragă afacerile de pe bursele străine

Sancţionaţi sau nu, miliardarii cu afaceri grele ai Rusiei simt din nou mâna grea a preşedintelui lor, Vladimir Putin, care a pus capăt erei listărilor pe bursele de acţiuni străine, scrie Bloomberg.

Liderul de la Kremlin a semnat un amendament la lege care cere companiilor ruse să-şi delisteze acţiunile din ţări străine, grăbind astfel un proces care a accelerat după ce Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014.

Această mutare i-ar forţa pe marii oligarhi, inclusiv pe cel mai bogat om din Rusia, Vladimir Potanin sau pe magnaţii oţelului Vladimir Lisin şi Alexei Mordaşov, să reconfigureze structura acţionariatului afacerilor pe care le deţin, în parte, poate, prin acţiuni din ţări străine care plătesc dividende în valută.
Analiştii spun că Putin îi forţează astfel pe oligarhi să distrugă ce au construit în 30 de ani de libertate.

#Afaceri #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.