Ce se întâmplă cu armele trimise în Ucraina? SUA nu prea știe

19 Apr. 2022, 22:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Apr. 2022, 22:40 // Actual //  bani.md

Statele Unite au puține modalități de a urmări aprovizionarea substanțială cu arme antitanc, antiaeriene și de alt tip pe care le-a trimis peste graniță în Ucraina, spun sursele CNN, un unghi mort care se datorează în mare parte lipsei de militari americani pe teren în această țară.

Este un risc conștient pe care administrația președintelui american Joe Biden este dispusă să și-l asume.

Pe termen scurt, SUA consideră că transferul de echipamente în valoare de sute de milioane de dolari este vital pentru capacitatea ucrainenilor de a ține piept invaziei Moscovei.

Un oficial de rang înalt din domeniul apărării a declarat marți că aceasta este „cu siguranță cea mai mare livrare recentă către o țară parteneră într-un conflict”.

Dar riscul, spun atât actualii oficiali americani, cât și analiștii din domeniul apărării, este că, pe termen lung, unele dintre aceste arme ar putea ajunge în mâinile altor armate și miliții pe care SUA nu au intenționat să le înarmeze.

„Avem informații pentru o perioadă scurtă de timp, dar când intră în ceața războiului, avem control aproape zero”, a declarat o sursă informată din serviciile de informații americane.

Atunci când a luat decizia de a trimite arme și echipamente în Ucraina de miliarde de dolari, administrația Biden a luat în calcul riscul ca unele dintre transporturi să ajungă în cele din urmă în locuri neașteptate, a declarat un oficial din domeniul apărării.
Dar în acest moment, a spus oficialul, administrația consideră că eșecul de a înarma în mod adecvat Ucraina reprezintă un risc mai mare.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.