Putin, păcălit ca la alba-neagra. Cine l-a lăsat cu ochii în soare pe Țarul de la Kremlin

Vladimir Putin se pregătea încă din 2013 pentru un război la scară largă cu NATO. Președintele rus fost indus în eroare de producătorii de arme pentru că voiau să îi facă pe plac. Astfel, liderul de la Kremlin a ajuns să creadă că arsenalul Rusiei era egal sau chiar îl depășea pe cel al SUA.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a vizitat în septembrie 2013 fabrica de puști Kalaşnikov. El a inspectat armamentul de acolo, inclusiv noua puşcă AK-12. Această armă a intrat în producție din 2018. Imaginile cu cantitatea imensă de arme poate sugera doar că țarul de la Kremlin se pregătea pentru un război de anvergură cu NATO în Europa de Est încă din 2013.

Putin poate fi văzut, în finalul filmării, când inspectează soldații ruși echipați cu vestă antiglonț cu inserții ceramice și cu un modul GPS în loc de epoleți. În același timp, comandantul de brigadă era dotat cu o tabletă digitală pe care putea vedea poziția fiecărui soldat. În acest context, Putin chiar credea că Rusia dispunea de armament și de artilerie care să se compare cu cel al Statelor Unite.

Soldații ruși nu au primit armele pe care Vladimir Putin le-a inspectat

Cu toate acestea, de când armata rusă a început războiul din Ucraina, niciun soldat rus nu a fost trimis pe front echipat cu astfel de arme sau cu echipamente high-tech. Inclusiv vestele anti-glonț sau sisteme cu vedere în infraroșu pe timp de noapte au lipsit în acest război. Mai mult decât atât, majoritatea soldaţilor ruşi au luptat în aceleași condiții precare precum au luptat soldații sovietici în Afganistan în anii 1980 sau pe Frontul de Est pe durata celui de-al Doilea Război Mondial

Într-o altă filmare din 2017 apare echipamentul unui soldat rus al viitorului. Acesta era echipat cu vestă antiglonţ, de la Institutul Central Ştiinţific de Cercetare pentru Inginerie a Mașinilor de Precizie. Institutul face parte din corporația de stat Rostech. Echipamentul a putut fi observat la expoziția „Rusia se concentrează pe Viitor”, organizată în Sala Centrală de Expoziții Manezh din Moscova.

Cu toate acestea, la cinci ani de la acel eveniment se poate observa ca Federaţia Rusă nu dispune de niciun soldat rus de infanterie astfel echipat. Mai mult decât atât, Moscova a pierdut 60.000 de militari în Ucraina după șapte luni de război, armata rusă fiind împotmolită. Forțele ruse nu au reușit nici să ocupe pe deplin teritoriile vizate de Putin din regiunea Donbass, informează Mediafax.

#NATO #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul construcțiilor din Republica Moldova este grav afectat de instabilitate și lipsă de profesionalizare, în contextul unui grad alarmant de muncă neformală, fluctuație ridicată a angajaților și dezechilibru teritorial profund. Avertismentul vine din partea economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a prezentat datele în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, vineri, 18 iulie.

Potrivit acestuia, în 2024, 60% din forța de muncă din construcții a activat la negru, iar dintre cei angajați oficial, un sfert își primește o parte din salariu în plic. Această practică a generat pierderi bugetare de 4,2 miliarde de lei doar anul trecut, din neplata contribuțiilor sociale, medicale și a altor taxe.

„Fluctuația anuală a forței de muncă este de 40%, iar lipsa formării profesionale face imposibilă dezvoltarea durabilă a sectorului. Cu asemenea tendințe, nu poți construi profesioniști”, a declarat Ioniță.

Deși valoarea lucrărilor de construcție, în termeni anuali, a atins aproape 21 miliarde de lei, peste 72% dintre acestea sunt concentrate în municipiul Chișinău. Diferențele între regiuni sunt uriașe – în unele raioane investițiile în construcții sunt de 25 de ori mai mici decât în capitală.

În paralel, se observă un declin al sectorului locuințelor noi: în Chișinău, valoarea lucrărilor a scăzut de la 5,6 miliarde lei în 2021 la 4,5 miliarde lei în 2024, iar valoarea de piață a locuințelor noi s-a redus aproape la jumătate – de la 25,5 la 14,1 miliarde lei.

Veaceslav Ioniță subliniază necesitatea unor reforme sistemice, printre care instituirea unei „Case Sociale a Constructorului”, după modelul României, care să asigure protecție angajaților sezonieri din construcții, oferindu-le 75% din salariu în perioadele fără activitate.