Putin testează voința reală a Europei de a-și vedea luminile stinse în apărarea Ucrainei

03 Sept. 2022, 16:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Sept. 2022, 16:20 // Actual //  bani.md

Războiul energetic dintre Rusia și Occident a explodat brusc, amenințând cu o luptă totală pentru putere în care Occidentul încearcă să limiteze prețul petrolului rusesc, iar Kremlinul întrerupe furnizarea de gaze către Europa.

Disputa imprevizibilă, în care ambele părți desfășoară arme neconvenționale de război economic, arată măsura în care războiul hibrid al Rusiei în Ucraina a fost extins pe noi terenuri. Președintele Vladimir Putin testează dorința reală a Europei de a vedea luminile stingându-se în apărarea suveranității Ucrainei, scrie The Guardian.

Gazprom, gigantul de stat care deține monopolul de gaz rusesc, a anunțat vineri după-amiază, 2 septembrie, că în timpul unui control de întreținere de rutină a fost descoperită o scurgere de ulei în principalele turbine cu gaz la compresoarele de pe gazoductul Nord Stream 1, care duce gazul din Siberia în nordul Germaniei prin Marea Baltică. Gazprom a spus că reparațiile vor dura o perioadă nedeterminată de timp, asta după nenumărate alte pauze neobișnuit de prelungite pentru întreținere.

Anunțul Rusiei – văzut în Vest ca un șantaj transparent – ​​a venit la câteva ore după ce miniștrii de finanțe din G7 au continuat cu un plan elaborat, prezentat pentru prima dată de SUA la summitul liderilor G7 din iunie, pentru a limita prețul petrolului rusesc.

Scopul este introducerea plafonului încă din decembrie, privându-l pe Putin de resursele de care are nevoie pentru a finanța războiul peste iarnă. Până acum, Gazprom nu a avut de suferit din cauza cererii în scădere de gaz din partea Europei, compensând prin creșterea prețurilor globale la energie.
Stirea din anunțul miniștrilor de finanțe din G7 a fost că SUA au reușit să convingă o Germania sceptică anterior să examineze cu seriozitate propunerea.

Imediat ce reuniunea liderilor G7 s-a încheiat în iunie, înalți oficiali americani au venit la Londra pentru a discuta despre cum va funcționa ideea. Londra, centrul industriei asigurărilor de transport maritim, este indispensabilă planului. În esență, solicită asiguratorilor de transport maritim să nu ofere asigurare niciunui petrolier care intenționează să vândă petrolul peste un plafon de preț stabilit de G7.

O piesă îndrăzneață de intervenție pe piață, planul are și multe slăbiciuni. Asigurătorii susțin că nu știu prețul petrolului pe care nava pe care au asigurat-o îl va vinde.

Pentru ca schema să funcționeze, ar putea fi nevoie să paticipe țări importatoare de petrol neutre, cum ar fi India, altfel Rusia va găsi pur și simplu noi piețe pentru petrolul său. În special industria navală din Grecia ar putea fi afectată.

În ciuda muncii de la G7, nu a fost convenit niciun preț țintă și zgomotele din industria asigurărilor din Londra nu sunt entuziaste. Dar planul are acum sprijinul entuziast al Marii Britanii și, mai important, al secretarului Trezoreriei SUA, Janet Yellen. Dar rămâne un plan pe termen lung.

Putin are deja la dispoziție pârghii distructive puternice

Prin contrast, Putin are deja la dispoziție pârghii distructive puternice. El a redus livrările la doar 20% din nivelul normal pe Nord Stream 1, contribuind la creșterea mare a prețurilor la gaze. Întrebarea este dacă intenționează să continue să se joace cu Europa, amenințând ocazional că va reduce livrările, sau să atace la jugulară prin oprirea completă a aprovizionării cu gaz.

Există un risc care s-ar putea întoarce, nu în ultimul rând dacă puternicii oligarhi ruși ai gazelor consideră că el le pune în pericol industria. Există un argument că, dacă intenționează să deterioreze serios industria germană, trebuie să lovească acum.
Germania susține că este în grafic în eforturile sale de a umple rezervele la 80% din capacitate. Dar industriașii și politicienii germani au avertizat că opririle ar putea duce la întreruperi de curent și posibile concedieri în masă.

În interiorul UE nu există nicio îndoială că Putin a manipulat aprovizionarea cu gaz de luni de zile, la fel cum multe țări au avertizat Germania că Putin va face dacă Berlinul va deveni prea dependent de gazul rusesc ieftin.
Comisia Europeană a acuzat gigantul rus Gazprom că a oprit furnizarea de gaze prin conducta Nord Stream din Marea Baltică către Germania folosind pretexte false, relatează dpa.

„Anunţul Gazprom din această după-amiază că închide din nou (Nord Stream) sub pretexte false este o altă confirmare a nefiabilităţii sale ca furnizor”, a scris vineri seara pe Twitter un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

„Este, de asemenea, o dovadă a cinismului Rusiei, deoarece preferă să arunce gaze
în loc să onoreze contracte”, a precizat sursa citată.

Potrivit producătorului de turbine Siemens Energy o scurgere de petrol nu justifică din punct de vedere tehnic oprirea gazoductului Nord Stream, decisă de Gazprom după descoperirea unor astfel de scurgeri într-o turbină.

Germania a indicat vineri că aprovizionarea cu gaze este asigurată, în pofida deciziei gigantului rus Gazprom de a prelungi oprirea gazoductului Nord Stream, care a sporit temerile privind o penurie de gaze la iarnă, potrivit France Presse.

„Situaţia pe piaţa gazelor este tensionată, dar securitatea aprovizionării este garantată”, a afirmat o purtătoare de cuvânt a Ministerului german al Economiei într-un comunicat.
Fără a comenta anunţul Gazprom, purtătoarea de cuvânt a declarat că Germania „văzuse deja lipsa de fiabilitate a Rusiei în cursul ultimelor săptămâni”.

Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat: „Anunțul Gazprom în această după-amiază de închidere din nou a Nord Stream 1 sub pretexte greșite este o altă confruntare a neîncrederii sale ca furnizor”.
El a adăugat: „Este și o dovadă a cinismului Rusiei”.

Dar Rusia, acuzată de nenumărate crime de război pe câmpul de luptă și de relațiile sale economice cu Germania în zdrențuri, cu greu va plânge la astfel de acuzații.

Realitatea Live

16 Dec. 2025, 10:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Dec. 2025, 10:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII