Putin vrea să facă o demonstraţie de forţă pentru a intimida NATO. Un submarin testează o torpilă nucleară

NATO avertizează asupra mobilizării submarinului rusesc ‘Belgorod’, purtător al armei Apocalipsei.

NATO a trimis o notă informativă către ţările sale membre în care avertizează asupra mobilizării submarinului nuclear rus ‘K-329 Belgorod’, purtător al rachetei nucleare Poseidon, cunoscută şi sub numele de Arma Apocalipsei, relatează duminică cotidianul italian ‘La Repubblica’.

Noul submarin a fost lansat la apă în luna iulie, iar acum ar fi scufundat în apele arctice după posibila sa implicare în sabotarea gazoductelor Nord Stream, potrivit mai multor surse neoficiale.

NATO se teme că misiunea sa este acum de a testa super-torpila Poseidon, un proiectil capabil să călătorească până la 10.000 de kilometri sub apă şi apoi să explodeze în apropierea coastei pentru a provoca un tsunami radioactiv.

Torpila nucleară a fost prezentată în 2018 de Rusia ca fiind modalitatea de a asigura supremaţia militară rusă, deşi experţii în domeniul nuclear au susţinut că acelaşi efect poate fi obţinut cu o rachetă intercontinentală precum cele aflate în funcţiune din anii 1960.

Statele Unite au activat reţeaua de sateliţi pentru urmărirea torpilelor care profită de căldura mare degajată de proiectile atunci când acestea sunt activate. Însă nu reuşesc să le detecteze sub mare.

‘Belgorod’ are 184 de metri lungime şi 15 metri lăţime şi se poate deplasa cu aproximativ 60 de kilometri pe oră sub apă. Se estimează că poate rezista până la 120 de zile fără a fi nevoit să revină la suprafaţă.

Printre arsenalul său se numără super-torpila Poseidon, un proiectil de 24 de metri capabil să transporte un focos nuclear de aproximativ două megatone. „Este un tip de armă complet nou, care va forţa marinele occidentale să îşi schimbe planificarea şi să dezvolte noi contramăsuri”, a declarat expertul HI Sutton, potrivit ‘La Reppubblica’.

#arma #Putin #testare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Impozitul pe bunurile imobiliare ar putea ajunge până la 1% din valoarea cadastrală din anul 2027, potrivit modificărilor incluse în proiectul Ministerului Finanțelor cu privire la simplificarea legislației fiscale și vamale.

Documentul propune introducerea unei cote minime de 0,05% și a unei cote maxime de 1% pentru bunurile imobiliare evaluate de instituțiile cadastrale. În acest interval, cota efectivă va fi stabilită de autoritățile publice locale.

Schimbarea urmează să fie aplicată în paralel cu actualizarea valorilor cadastrale și apropierea acestora de valoarea de piață. Astfel, valoarea finală a impozitului va depinde de doi factori: noua evaluare cadastrală a proprietății și cota aprobată de consiliul local.

De exemplu, pentru un imobil evaluat la un milion de lei, impozitul calculat înaintea eventualelor scutiri ar putea varia între 500 și 10.000 de lei anual. În cazul unei proprietăți evaluate la două milioane de lei, suma ar putea fi cuprinsă între 1.000 și 20.000 de lei, în funcție de cota stabilită de autoritatea locală.

Aceste calcule sunt însă orientative și reprezintă limitele matematice prevăzute de proiect. Ele nu înseamnă că toate primăriile vor aplica automat cota maximă de 1%.

Ministerul Finanțelor susține că modificarea este necesară în contextul aplicării valorilor cadastrale actualizate, apropiate de cele de piață. Potrivit notei de fundamentare, limitele propuse ar urma să le ofere autorităților locale mai multă flexibilitate la stabilirea cotelor.

Proiectul prevede și actualizarea pragurilor valorice în limita cărora proprietarii pot beneficia de scutiri de la plata impozitului imobiliar. Nota de fundamentare nu indică însă valoarea exactă a noilor scutiri și nici impactul estimat asupra facturilor achitate de proprietari.

Tot din 1 ianuarie 2027, regulile Codului fiscal cu privire la impozitul funciar și imobiliar ar urma să fie extinse asupra terenurilor agricole fără construcții, precum și asupra apartamentelor, caselor și terenurilor aferente din localitățile rurale.

Impactul financiar asupra bugetelor locale nu este cuantificat în document. Ministerul Finanțelor precizează că acesta va depinde de deciziile adoptate de fiecare autoritate publică locală.