„Qatargate”. Atenția se îndreaptă asupra Marocului în scandalul de corupție din UE. Cine este misteriosul spion

Pe măsură ce dezvăluirile despre „Qatargate” cu privire la scandalul de corupție din Parlamentul European ies la iveală, apare o nouă pistă. Şi anume, despre legăturile strânse dintre fostul europarlamentar Antonio Panzeri, care se află în închisoare, și Abderrahim Atmoun, ambasadorul Marocului la Varșovia.

Aşadar, ancheta este îndreptată spre Maroc. Și mai ales spre identitatea lui Mohamed B, un agent al serviciilor secrete marocane (DGED), deja identificat de Paris într-un alt caz, dar niciodată prins.

Noile informații care s-au scurs din ancheta efectuată de judecătorul de la Bruxelles indică un nou actor cheie în acest caz. Persoana aflată în centrul rețelei de corupție europarlamentare nu pare însă a fi grecoaica Eva Kaili, ci fostul europarlamentar socialist italian Pier Antonio Panzeri, fondatorul unei ONG cu numele Fight Impunity, care pare a fi fost o rotiță esențială în reciclarea banilor primiți din Qatar și Maroc pentru a interveni în Parlamentul European favoarea acestor două monarhii islamice.

„O saga pe cât de gravă prin amploare, pe atât de consternantă prin faptul că ar fi putut avea loc atât de mult timp”, a spus un europarlamentar vineri, 16 decembrie. Cu toate că le cunoaște pe câteva dintre persoanele vizate de anchetă – dintre care cinci sunt inculpate și trei încarcerate – eurodeputatul spune că nu a avut și nici nu a auzit nicio suspiciune în privința lor.

Pier Antonio Panzeri, un „un pericol real”

Persoana din centrul celor două anchete este fostul europarlamentar socialist italian Pier Antonio Panzeri, fondatorul ONG-ului Fight Impunity. Acest ONG pare a fi fost o rotiță esențială în reciclarea banilor primiți atât din Qatar, cât și din Maroc pentru a interveni în Parlamentul European în favoarea celor două monarhii islamice.

Fight Impunity ar fi primit bani din Qatar prin intermediul ministrului Muncii din Qatar, Ali Ben Samikh Al-Marri. Acesta s-a deplasat de mai multe ori la Bruxelles cu misiunea de a îmbunătăți imaginea țării sale unde, conform unor estimări greu de confirmat, mii de muncitori ar fi murit pe șantierele Cupei Mondiale de Fotbal.

„Un pact secret” între Panzeri și DGED

Potrivit anchetei, Fight Impunity și Pier Antonio Panzeri au primit bani și din Maroc prin intermediul diplomatului Abderrahim Atmoun, în prezent ambasador în Polonia. Fostul europarlamentar italian și Abderrahim Atmoun au coprezidat comitetul mixt Maroc-Uniunea Europeană (UE) și au fost fotografiați împreună de mai multe ori în timpul unor întâlniri la Bruxelles și la Rabat. Potrivit ziarelor belgiene „Knack” și „Le Soir”, Atmoun este persoana care a intermediat, în 2019, „un pact secret” între Panzeri și DGED, Serviciul de Informații Externe al Marocului.

Documente confidențiale ale misiunii marocane pe lângă UE făcute publice de un hacker în 2014 și 2015 nu atestă că Panzeri ar fi fost plătit de serviciile secrete de la Rabat sau că ar fi fost un agent al acestora. Dar dau naștere unor suspiciuni, Panzeri fiind descris ca un potențial „aliat de greutate”, un „prieten apropiat”, capabil „să contracareze activismul tot mai mare al adversarilor noștri din cadrul Parlamentului” mai ales în chestiunea Saharei de Vest, teritoriu pretins de Rabat, scrie lemonde.fr.

#curuptie #scandal #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.