„Qatargate”. Atenția se îndreaptă asupra Marocului în scandalul de corupție din UE. Cine este misteriosul spion

Pe măsură ce dezvăluirile despre „Qatargate” cu privire la scandalul de corupție din Parlamentul European ies la iveală, apare o nouă pistă. Şi anume, despre legăturile strânse dintre fostul europarlamentar Antonio Panzeri, care se află în închisoare, și Abderrahim Atmoun, ambasadorul Marocului la Varșovia.

Aşadar, ancheta este îndreptată spre Maroc. Și mai ales spre identitatea lui Mohamed B, un agent al serviciilor secrete marocane (DGED), deja identificat de Paris într-un alt caz, dar niciodată prins.

Noile informații care s-au scurs din ancheta efectuată de judecătorul de la Bruxelles indică un nou actor cheie în acest caz. Persoana aflată în centrul rețelei de corupție europarlamentare nu pare însă a fi grecoaica Eva Kaili, ci fostul europarlamentar socialist italian Pier Antonio Panzeri, fondatorul unei ONG cu numele Fight Impunity, care pare a fi fost o rotiță esențială în reciclarea banilor primiți din Qatar și Maroc pentru a interveni în Parlamentul European favoarea acestor două monarhii islamice.

„O saga pe cât de gravă prin amploare, pe atât de consternantă prin faptul că ar fi putut avea loc atât de mult timp”, a spus un europarlamentar vineri, 16 decembrie. Cu toate că le cunoaște pe câteva dintre persoanele vizate de anchetă – dintre care cinci sunt inculpate și trei încarcerate – eurodeputatul spune că nu a avut și nici nu a auzit nicio suspiciune în privința lor.

Pier Antonio Panzeri, un „un pericol real”

Persoana din centrul celor două anchete este fostul europarlamentar socialist italian Pier Antonio Panzeri, fondatorul ONG-ului Fight Impunity. Acest ONG pare a fi fost o rotiță esențială în reciclarea banilor primiți atât din Qatar, cât și din Maroc pentru a interveni în Parlamentul European în favoarea celor două monarhii islamice.

Fight Impunity ar fi primit bani din Qatar prin intermediul ministrului Muncii din Qatar, Ali Ben Samikh Al-Marri. Acesta s-a deplasat de mai multe ori la Bruxelles cu misiunea de a îmbunătăți imaginea țării sale unde, conform unor estimări greu de confirmat, mii de muncitori ar fi murit pe șantierele Cupei Mondiale de Fotbal.

„Un pact secret” între Panzeri și DGED

Potrivit anchetei, Fight Impunity și Pier Antonio Panzeri au primit bani și din Maroc prin intermediul diplomatului Abderrahim Atmoun, în prezent ambasador în Polonia. Fostul europarlamentar italian și Abderrahim Atmoun au coprezidat comitetul mixt Maroc-Uniunea Europeană (UE) și au fost fotografiați împreună de mai multe ori în timpul unor întâlniri la Bruxelles și la Rabat. Potrivit ziarelor belgiene „Knack” și „Le Soir”, Atmoun este persoana care a intermediat, în 2019, „un pact secret” între Panzeri și DGED, Serviciul de Informații Externe al Marocului.

Documente confidențiale ale misiunii marocane pe lângă UE făcute publice de un hacker în 2014 și 2015 nu atestă că Panzeri ar fi fost plătit de serviciile secrete de la Rabat sau că ar fi fost un agent al acestora. Dar dau naștere unor suspiciuni, Panzeri fiind descris ca un potențial „aliat de greutate”, un „prieten apropiat”, capabil „să contracareze activismul tot mai mare al adversarilor noștri din cadrul Parlamentului” mai ales în chestiunea Saharei de Vest, teritoriu pretins de Rabat, scrie lemonde.fr.

#curuptie #scandal #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.