„Qatargate”. Atenția se îndreaptă asupra Marocului în scandalul de corupție din UE. Cine este misteriosul spion

20 Dec. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Dec. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Pe măsură ce dezvăluirile despre „Qatargate” cu privire la scandalul de corupție din Parlamentul European ies la iveală, apare o nouă pistă. Şi anume, despre legăturile strânse dintre fostul europarlamentar Antonio Panzeri, care se află în închisoare, și Abderrahim Atmoun, ambasadorul Marocului la Varșovia.

Aşadar, ancheta este îndreptată spre Maroc. Și mai ales spre identitatea lui Mohamed B, un agent al serviciilor secrete marocane (DGED), deja identificat de Paris într-un alt caz, dar niciodată prins.

Noile informații care s-au scurs din ancheta efectuată de judecătorul de la Bruxelles indică un nou actor cheie în acest caz. Persoana aflată în centrul rețelei de corupție europarlamentare nu pare însă a fi grecoaica Eva Kaili, ci fostul europarlamentar socialist italian Pier Antonio Panzeri, fondatorul unei ONG cu numele Fight Impunity, care pare a fi fost o rotiță esențială în reciclarea banilor primiți din Qatar și Maroc pentru a interveni în Parlamentul European favoarea acestor două monarhii islamice.

„O saga pe cât de gravă prin amploare, pe atât de consternantă prin faptul că ar fi putut avea loc atât de mult timp”, a spus un europarlamentar vineri, 16 decembrie. Cu toate că le cunoaște pe câteva dintre persoanele vizate de anchetă – dintre care cinci sunt inculpate și trei încarcerate – eurodeputatul spune că nu a avut și nici nu a auzit nicio suspiciune în privința lor.

Pier Antonio Panzeri, un „un pericol real”

Persoana din centrul celor două anchete este fostul europarlamentar socialist italian Pier Antonio Panzeri, fondatorul ONG-ului Fight Impunity. Acest ONG pare a fi fost o rotiță esențială în reciclarea banilor primiți atât din Qatar, cât și din Maroc pentru a interveni în Parlamentul European în favoarea celor două monarhii islamice.

Fight Impunity ar fi primit bani din Qatar prin intermediul ministrului Muncii din Qatar, Ali Ben Samikh Al-Marri. Acesta s-a deplasat de mai multe ori la Bruxelles cu misiunea de a îmbunătăți imaginea țării sale unde, conform unor estimări greu de confirmat, mii de muncitori ar fi murit pe șantierele Cupei Mondiale de Fotbal.

„Un pact secret” între Panzeri și DGED

Potrivit anchetei, Fight Impunity și Pier Antonio Panzeri au primit bani și din Maroc prin intermediul diplomatului Abderrahim Atmoun, în prezent ambasador în Polonia. Fostul europarlamentar italian și Abderrahim Atmoun au coprezidat comitetul mixt Maroc-Uniunea Europeană (UE) și au fost fotografiați împreună de mai multe ori în timpul unor întâlniri la Bruxelles și la Rabat. Potrivit ziarelor belgiene „Knack” și „Le Soir”, Atmoun este persoana care a intermediat, în 2019, „un pact secret” între Panzeri și DGED, Serviciul de Informații Externe al Marocului.

Documente confidențiale ale misiunii marocane pe lângă UE făcute publice de un hacker în 2014 și 2015 nu atestă că Panzeri ar fi fost plătit de serviciile secrete de la Rabat sau că ar fi fost un agent al acestora. Dar dau naștere unor suspiciuni, Panzeri fiind descris ca un potențial „aliat de greutate”, un „prieten apropiat”, capabil „să contracareze activismul tot mai mare al adversarilor noștri din cadrul Parlamentului” mai ales în chestiunea Saharei de Vest, teritoriu pretins de Rabat, scrie lemonde.fr.

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!