Raport devastator al OMS pentru 2024. Populația Europei, spre dispariție

Raport devastator al OMS cu privire la pensionari. În 2024 vor fi mai multe persoane cu vârsta peste 65 de ani decât persoane sub 15 ani, anunță Organizația Mondială a Sănătății.

Pentru a atenua impactul îmbătrânirii populaţiei, OMS solicită autorităților să ia măsuri pentru „a permite persoanelor în vârstă să îşi menţină şi să îşi îmbunătăţească sănătatea fizică şi mintală, independenţa, bunăstarea socială şi calitatea vieţii”.

Raport devastator al OMS cu privire la pensionari. În 2024 vor fi mai multe persoane cu vârsta peste 65 de ani decât persoane sub 15 ani, anunță Organizația Mondială a Sănătății

Raport devastator cu privire la pensionari. În 2024 vor fi mai multe persoane cu vârsta peste 65 de ani decât persoane sub 15 ani, anunță OMS. Schimbarea va aduce „noi provocări sociale, economice și de sănătate”. Este avertismentul Organizaţiei Mondiale a Sănătății (OMS). În acest context, se face apel la îmbunătățirea măsurilor pentru asigurarea unei bătrâneți sănătoase.

„Până în 2024, se estimează că populaţia persoanelor cu vârsta peste 65 de ani va fi mai numeroasă decât cea a persoanelor cu vârsta sub 15 ani în regiunea Europa a OMS”, a precizat organizaţia într-un comunicat.

Crește speranța de viață

În prezent, speranța de viață în Regiunea Europeană, crește mai repede decât anii precedenţi, arată raportul OMS. Până în jurul anului 2050, tendințele sugerează că numărul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste va crește cu până la 25%. Depășind în cele din urmă numărul celor sub 25 de ani.

La nivel mondial, această răsturnare de situaţie ar urma să aibă loc 60 de ani mai târziu. În jurul anului 2064, potrivit proiecţiilor institutului Our World in Data.

„Această tendinţă este sinonimă cu noi provocări sociale, economice şi sanitare”, a subliniat filiala europeană a organizaţiei sanitare care reuneşte 53 de ţări, dintre care unele situate în Asia Centrală.

Printre măsurile recomandate se evidenţiază un regim alimentar echilibrat şi o activitate fizică de cel puţin 150 de minute pe săptămână.

„Chiar şi o activitate fizică mai intensă poate reduce riscul de mortalitate din toate cauzele cu 35%”, a mai precizat OMS.

Europa are cea mai mare speranță de viață medie a femeilor și a treia cea mai mare pentru bărbați, după America de Nord și Oceania, se arată în raport.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#batriini #speranță de viață #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.