Răsfățul de Revelion cu jucării scumpe: Cât costă iahtul și avionul a doi miliardari ruși

02 Ian. 2022, 16:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Ian. 2022, 16:43 // Actual //  bani.md

Toată lumea face cadouri, inclusiv pentru sine. Miliardarii ruși Roman Abramovici și Alexey Mordashov se pot lăuda cu cele mai valoroase achiziții „pentru ei înșiși” făcute în 2021.

Iahtul Nord a fost predat lui Alexei Mordashov la începutul anului 2021. Nava de 141,6 metri este construită de șantierul naval german Lürssen, unul dintre cei mai importanți constructori de megayacht-uri din lume. Nord a devenit unul dintre cele mai mari iahturi din 2021. În lista celor mai mari bărci ale celor mai bogați ruși, ea a ocupat locul cinci, în spatele iahturilor Eclipse și Solaris ale lui Roman Abramovici, Dilbar al lui Alisher Usmanov și Sailing Yacht A al lui Andrey Melnichenko.

Iahtul cu șase punți poate găzdui până la 36 de oaspeți în 20 de cabine și până la 40 de membri ai echipajului. Are o piscină mare, jacuzzi pe terasa la soare, spa, centru de scufundări, cinema, zonă de plajă și grătar, garaj pentru tender și două heliporturi. În timpul construcției ambarcațiunii, și-a schimbat numele de mai multe ori: inițial se numea Redwood, când a fost lansată în iulie 2020 – OPUS, iar în noiembrie a fost redenumită Nord („Nord”). Numele de familie are ceva în comun cu numele holdingului omului de afaceri „Severgroup” și al companiei sale principale „Severstal”. Coca de deplasare a iahtului este din oțel, iar suprastructura este din aluminiu. Motorul hibrid permite o viteza maxima de 20 de noduri si o viteza de croaziera de 15 noduri. În conformitate cu tendințele actuale, nava este echipată cu un sistem de curățare a gazelor de eșapament care reduce emisiile nocive de azot cu 97%.

Miliardarii ruși preferă să construiască ambarcațiuni la comandă decât să le cumpere pe cele existente pe piață, în special pe segmentul de 80 de metri și mai lung, așa cum demonstrează construcția Nordului.

Miliardarul rus, Roman Abramovici nu a rămas nici el în urmă și-a achiziționat unul dintre cele mai scumpe avioane din lume.

Principalul proprietar al Millhouse, Roman Abramovici, a achiziționat anul acesta un Boing 787-8 Dreamliner de lux. Toate companiile aeriene din lume au doar 250 dintre astfel de nave, Aeroflot nu deține niciuna. Astfel de avioane uriașe sunt rareori folosite pentru nevoi personale. Dreamliner-ul, pe care Abramovici l-a achiziționat, a fost construit în iunie 2015 pentru operatorul aerian privat elvețian Privateair, dar nu a fost niciodată transferat companiei. În 2019, dotarea sa a început în conformitate cu solicitările miliardarului rus. Aeronava poate transporta până la 50 de pasageri – sunt prevăzute 10 locuri pentru securitate, 10 pentru personal și 30 pentru oaspeți. Pe avion au fost deja instalate rezervoare suplimentare de combustibil, iar vopsirea finală va începe în curând, spune o sursă Forbes din piața aviației.

Potrivit interlocutorului Forbes, valoarea de catalog a acestui model este de 248,3 milioane de dolari, echipamentul său suplimentar îl va costa pe miliardar cel puțin încă 100 de milioane de dolari. În același timp, costul total după finisare și echipare a aeronavei poate fi mult mai mare. Totul depinde de dorințele clientului. Avionul anterior al lui Abramovici, Boeing 767, cu nume de cod „bandit”, avea, de exemplu, un sistem antirachetă. Banditul a fost scos recent la vânzare. În orice caz, se poate argumenta că noul avion al lui Abramovici va deveni cel mai scump avion privat rusesc astăzi.

Boeing 787-8 și 787-9 sunt modele exclusiviste „VIP”. Sunt cu adevărat mașini uriașe cu interioare fantastice. Boeing și Airbus produc nu mai mult de 2-3 astfel de avioane de business pe an”, spune Dmitry Petrochenko, manager de proiect BizavNews. Finisarea lor poate costa cu adevărat bani fabuloși: pentru guvernul Arabiei Saudite, de exemplu, interiorul a costat mai mult decât avionul în sine, iar peste 120 kg de metale prețioase au fost cheltuite pentru dotarea celui de-al 787-lea Boeing, donat Turciei de guvernul din Qatar, președintelui Tayyip Erdogan.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!