Răsfățul de Revelion cu jucării scumpe: Cât costă iahtul și avionul a doi miliardari ruși

Toată lumea face cadouri, inclusiv pentru sine. Miliardarii ruși Roman Abramovici și Alexey Mordashov se pot lăuda cu cele mai valoroase achiziții „pentru ei înșiși” făcute în 2021.

Iahtul Nord a fost predat lui Alexei Mordashov la începutul anului 2021. Nava de 141,6 metri este construită de șantierul naval german Lürssen, unul dintre cei mai importanți constructori de megayacht-uri din lume. Nord a devenit unul dintre cele mai mari iahturi din 2021. În lista celor mai mari bărci ale celor mai bogați ruși, ea a ocupat locul cinci, în spatele iahturilor Eclipse și Solaris ale lui Roman Abramovici, Dilbar al lui Alisher Usmanov și Sailing Yacht A al lui Andrey Melnichenko.

Iahtul cu șase punți poate găzdui până la 36 de oaspeți în 20 de cabine și până la 40 de membri ai echipajului. Are o piscină mare, jacuzzi pe terasa la soare, spa, centru de scufundări, cinema, zonă de plajă și grătar, garaj pentru tender și două heliporturi. În timpul construcției ambarcațiunii, și-a schimbat numele de mai multe ori: inițial se numea Redwood, când a fost lansată în iulie 2020 – OPUS, iar în noiembrie a fost redenumită Nord („Nord”). Numele de familie are ceva în comun cu numele holdingului omului de afaceri „Severgroup” și al companiei sale principale „Severstal”. Coca de deplasare a iahtului este din oțel, iar suprastructura este din aluminiu. Motorul hibrid permite o viteza maxima de 20 de noduri si o viteza de croaziera de 15 noduri. În conformitate cu tendințele actuale, nava este echipată cu un sistem de curățare a gazelor de eșapament care reduce emisiile nocive de azot cu 97%.

Miliardarii ruși preferă să construiască ambarcațiuni la comandă decât să le cumpere pe cele existente pe piață, în special pe segmentul de 80 de metri și mai lung, așa cum demonstrează construcția Nordului.

Miliardarul rus, Roman Abramovici nu a rămas nici el în urmă și-a achiziționat unul dintre cele mai scumpe avioane din lume.

Principalul proprietar al Millhouse, Roman Abramovici, a achiziționat anul acesta un Boing 787-8 Dreamliner de lux. Toate companiile aeriene din lume au doar 250 dintre astfel de nave, Aeroflot nu deține niciuna. Astfel de avioane uriașe sunt rareori folosite pentru nevoi personale. Dreamliner-ul, pe care Abramovici l-a achiziționat, a fost construit în iunie 2015 pentru operatorul aerian privat elvețian Privateair, dar nu a fost niciodată transferat companiei. În 2019, dotarea sa a început în conformitate cu solicitările miliardarului rus. Aeronava poate transporta până la 50 de pasageri – sunt prevăzute 10 locuri pentru securitate, 10 pentru personal și 30 pentru oaspeți. Pe avion au fost deja instalate rezervoare suplimentare de combustibil, iar vopsirea finală va începe în curând, spune o sursă Forbes din piața aviației.

Potrivit interlocutorului Forbes, valoarea de catalog a acestui model este de 248,3 milioane de dolari, echipamentul său suplimentar îl va costa pe miliardar cel puțin încă 100 de milioane de dolari. În același timp, costul total după finisare și echipare a aeronavei poate fi mult mai mare. Totul depinde de dorințele clientului. Avionul anterior al lui Abramovici, Boeing 767, cu nume de cod „bandit”, avea, de exemplu, un sistem antirachetă. Banditul a fost scos recent la vânzare. În orice caz, se poate argumenta că noul avion al lui Abramovici va deveni cel mai scump avion privat rusesc astăzi.

Boeing 787-8 și 787-9 sunt modele exclusiviste „VIP”. Sunt cu adevărat mașini uriașe cu interioare fantastice. Boeing și Airbus produc nu mai mult de 2-3 astfel de avioane de business pe an”, spune Dmitry Petrochenko, manager de proiect BizavNews. Finisarea lor poate costa cu adevărat bani fabuloși: pentru guvernul Arabiei Saudite, de exemplu, interiorul a costat mai mult decât avionul în sine, iar peste 120 kg de metale prețioase au fost cheltuite pentru dotarea celui de-al 787-lea Boeing, donat Turciei de guvernul din Qatar, președintelui Tayyip Erdogan.

#avuție #miliardari #cadouri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.