Război și vin! Purcari Wineries, un barometru pentru sentimentul de risc din Moldova

Singura companie moldovenească listată la o bursă de valori străină, respectiv Bursa de Valori București, Purcari Wineries, este un barometru pentru sentimentul de risc din Republica Moldova, situată la granița războiului dintre Rusia și Ucraina. Până acum, lucrurile au fost furtunoase, scrie Bloomberg.

De pe podgoriile Purcari, vizitatorii pot vedea râul Nistru, care trasează granița cu Ucraina, la doar 800 de metri distanță. Transnistria, teritoriul separatist pro-rus al Republicii Moldova, ținta unor bombardamente destabilizatoare în urmă cu o săptămână, este la trei kilometri distanță. Principalul punct de trecere a frontierei către portul ucrainean cheie Odesa se află în imediata apropiere.

Aceasta proximitate este unul dintre motivele pentru care acțiunile Purcari au pierdut aproximativ 40% din valoare în primele zile ale războiului din Ucraina, înainte de a recupera o parte din valoare pe măsură ce trupele Moscovei s-au retras din apropierea Kievului, în nord, iar conflictul părea să se deplaseze spre est. Pe 21 aprilie, în ziua în care un general rus a anunțat că Transnistria este un obiectiv de război, acțiunile s-au prăbușit din nou. Câteva zile mai târziu, angajații de la hotelul de lux de la podgorii au declarat că au văzut fumul de la unul dintre bombardamentele din teritoriu, ceea ce a creat zvonuri despre ce ar putea urma. Acțiunile s-au prăbușit și mai mult, relatează sursa citată.

La închiderea de vineri, Purcari se tranzacționa la 9,73 lei pe acțiune la bursa de la București, în scădere de la 15,85 de lei la jumătatea lunii februarie, când investitorii au început să ia în calcul o invazie rusă în Ucraina. „Un pariu pe Purcari este un pariu pe evoluția războiului”, a declarat directorul operațional Eugen Comendant. Apoi a bifat motivele pentru care crede că luptele nu vor trece niciodată granița de facto a Transnistriei pentru a atinge pivnițele Purcari.

Cu toate acestea, luni, speculațiile au continuat să se învârtă în jurul unei posibile extinderi a războiului de către Rusia în Transnistria, în timp ce pe Twitter au circulat imagini cu o ediție specială a unui ziar local, care îi cerea lui Putin să intervină în teritoriu.

Bineînțeles că este foarte dificil acum”, a spus Comendant, care a cumpărat 40.000 de acțiuni la Purcari în martie, potrivit unui document depus la Bursa de Valori București. „Dar cred că după război, după ce au trebuit să lupte pentru libertatea lor, mărcile acestor țări vor deveni mult mai puternice”. O astfel de evoluție ar putea fi benefică pentru Purcari, care s-a extins. Compania a vândut 5 milioane de sticle de vin roșu, alb, rose și spumant în 2021, în creștere de la 3 milioane în anul precedent, 80% dintre acestea fiind destinate exportului. Veniturile au crescut cu 75% de la oferta publică inițială din 2018, potrivit unui raport pentru adunarea generală anuală a companiei din 28 aprilie.

În 2020, podgoria, fondată de un francez în 1827, a câștigat un premiu la Decanter, cea mai mare competiție anuală a industriei mondiale a vinului. Anul trecut, compania a adunat peste 300 de premii de la concursuri de vinuri din întreaga lume. În contextul în care existau 140.000 de hectare de viță-de-vie cultivate în Republica Moldova în 2020, la mică distanță de suprafața totală de 146.000 de hectare cultivate în Australia, Purcari are planuri de achiziții în Moldova și în afara ei, pe care războiul le-a pus în așteptare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.