Război Ucraina, ziua 112. Rusia iese la rampă cu noi amenințări care sperie lumea întreagă

Războiul din Ucraina a ajuns în cea de-a 112-a zi. Conflictul este unul de uzură și nu pare că se va încheia prea curând. Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și-ar dori să cucerească Ucraina în întregime, dar deocamdată nu pare să aibă forța necesară pentru un asemenea obiectiv, consideră oficiali din apărarea americană.

Secretarul adjunct pentru Afaceri Politice al Departamentului Apărării din Statele Unite ale Americii, Colin Cal, a declarat că Vladimir Putin încă își dorește toată Ucraina, dar nu poate pune mâna pe ea, potrivit Europeiskaia Pravda și Reuters.

Ce planuri are președintele Rusiei, Vladimir Putin

Oficialul de la Pentagon a declarat că, în contextul avansului din zona separatistă a Ucrainei, Donbas, președintele rusiei probabil că ar vrea să ocupe și alte părți ale țării, dacă nu chiar pe toată Ucraina.

„Eu încă cred că Putin are planuri pentru o mare parte a Ucrainei, dacă nu pentru întreaga țară. În același timp, nu cred că poate atinge acest obiectiv”, a spus Colin Cal, la un eveniment găzduit de Center for a New American Security.

UPDATE 1: Ucraina a pierdut un sfert din terenul arabil de la invazia Rusiei, în special în sud și est, a declarat luni ministrul adjunct al Agriculturii, insistând că securitatea alimentară nu este amenințată.

În ciuda pierderii a 25% din terenul arabil, plantarea culturilor în acest an este mai mult decât suficientă” pentru a asigura hrană pentru populație, a declarat Taras Vysotskiy într-o conferință de presă. El a spus că nivelul consumului național a scăzut „din cauza deplasărilor în masă și a migrației externe”, deoarece milioane de oameni au fugit pentru a scăpa de lupte.

UPDATE 2: În timp ce livrările de arme ale occidentalilor către Ucraina cresc, apropiaţii lui Vladimir Putin alimentează din nou spaţiul public cu ameninţări despre utilizarea arsenalului nuclear de care dispune Kremlinul.

Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat din Rusia şi, în acelaşi timp, unul dintre oamenii de încredere ai lui Vladimir Putin, nu se sfieşte deloc să vorbească despre declanşarea unui război nuclear. Scos din sărite de o declaraţie a lui Radoslaw Sikorski, fostul ministru de externe al Poloniei, Volodin spune răspicat că Moscova este gata oricând să riposteze cu un atac nuclear.

Fug oligarhii de la Moscova

„Europenii vor avea probleme mult mai grave decât cele cu care se confruntă astăzi. Sikorski provoacă un conflict nuclear în centrul Europei. Nu se gândeşte nici la viitorul Ucrainei, nici la viitorul Poloniei. În cazul în care sugestiile sale vor fi îndeplinite, aceste ţări vor înceta să mai existe, la fel ca şi Europa. Sikorski şi alţii asemenea lui sunt motivul pentru care Ucraina nu trebuie doar eliberată de ideologia nazistă, ci şi demilitarizată, asigurând statutul ţării fără arme nucleare” a afirmat şeful Dumei de Stat.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.