Războiul afectează și criptomonedele! S-au depreciat după ce Rusia a invadat Ucraina

Bitcoin, cea mai importantă monedă digitală, a coborât joi la cea mai scăzută valoare din ultima lună, după ce forţele ruse au atacat mai multe oraşe din Ucraina, ceea ce a declanşat o vânzare masivă de active riscante, transmite Reuters.

Cotaţia Bitcoin a coborât joi cu 7,9% până la 34.324 dolari, cel mai scăzut nivel de după 24 ianuarie. Criptomonedele mai mici, care în mod normal evolează în tandem cu bitcoin, au scăzut şi ele în frunte cu ether care a pierdut 10,8%.

Atacul Rusiei a provocat o prăbuşire a burselor din întreaga lume, în timp ce dolarul american, aurul şi petrolul s-au apreciat pe măsură ce investitorii caută active considerate sigure.

„Am văzut ceea ce ne aşteptam să vedem, bitcoin şi pieţele cripto urmează evoluţiile de pe burse. Toate lucrurile tind să se coreleze în situaţii de criză aşa că ne aşteptam la o situaţia similară în cazul de faţă, aşa că este posibil ca lucrurile să se agraveze în zilele următoare”, a declarat Jospeh Edwards, director de strategie la firma Solrise Group.

Chiar dacă susţinătorii criptomonedelor susţin că bitcoin funcţionează ca o valoare de refugiu în situaţii de tensiune geopolitică, deseori aceste criptomonede evoluează în tandem cu alte active riscante.

În urma scăderilor înregistrate joi, bitcoin a pierdut 50% din valoare comparativ cu vârful de 69.000 de dolari înregistrat în luna noiembrie a anului trecut.

#razboi #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.