Războiul distruge fermele Ucrainei şi amplifică şi mai mult scumpirea alimentelor la nivel mondial

12 Apr. 2022, 08:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Apr. 2022, 08:25 // Actual //  bani.md

Bombardamentele ruseşti distrug oraşe, locuinţe, spitale şi şcoli din Ucraina, dar şi câmpurile fertile ale unei regiuni cunoscute drept grânarul Europei, paralizând recolte, distrugând culturi şi hambare, cu consecinţe potenţial devastatoare pentru o ţară care produce o parte însemnată din cerealele lumii, scrie The New York Times.

Ucraina a pierdut deja exporturi de cel puţin 1,5 miliarde de dolari de la începutul războiului, potrivit minis­tru­lui adjunct al agriculturii din această ţară. Livrările din Rusia, cel mai mare exportator de cereale la nivel mondial, sunt de asemenea perturbate.

Combinaţia creează o criză alimentară mondială „dincolo de orice am văzut de la cel de-al Doilea Război Mondial“, avertiza recent şeful World Food Program din cadrul ONU.
Recoltele unora dintre cele mai importante culturi ale Ucrainei ar putea fi înjumătăţite în acest an, ameninţând poziţia ţării ca exportator major şi exacerbând penuriile la nivel mondial, notează Bloomberg.
Invazia Rusiei are loc într-un moment vital pentru culturi. Fermierii ucraineni tocmai au început să planteze porumb şi floarea soarelui, dar se lovesc de prezenţa minelor şi de lipsa carburanţilor şi îngrăşămintelor. În cazul grâului plantat cu luni înaintea războiului, o parte din suprafaţă este ocupată de trupe.

Cu porturile închise, fermierii se gândesc de asemenea să treacă la culturi mai potrivite pentru consumul local decât pentru exporturi. Chiar şi în acest stadiu al sezonului agricol, situaţia pare sumbră, analiştii anticipând scăderi de producţie cuprinse între 30 şi 55%, în funcţie de cultură. Aceasta sporeşte riscurile legate de apariţia unor penurii de produse cheie şi ar putea împinge şi mai sus preţurile deja record ale alimentelor la nivel mondial.

În Ucraina, depozitele sunt pline de cereale ce nu pot fi exportate. Rusia a blocat accesul la Marea Neagră, principala rută de export a Ucrainei, trenurile de mărfuri se confrontă cu probleme logistice, iar transportul cu camioane este problematic pentru că majoritatea şoferilor au vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani.

Ucraina a interzis de asemenea unele exporturi de cereale ca să aibă suficiente alimente pentru a-şi hrăni oamenii.

Indiferent de impactul pe care războiul, sau vremea îl vor avea asupra producţiei din acest an, nu este clar cât din aceasta va ajunge pe pieţele internaţionale.

Pentru industria cărnii de pui din Bulgaria, războiul din Ucraina se suprapune peste probleme deja existente, cum ar fi preţurile record ale furajelor şi pandemia, potrivit bnr.bg.

Fermierii bulgari pregătesc proteste din cauza faptului că statul nu le vine în ajutor.

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII