Guvernul, în ședința de mâine, urmează să aloce 171,5 mii USD companiei de avocatură Steptoe & Johnson” LLP (Washington, SUA) în parteneriat cu Biroul asociat de avocaţi „Tănase & Partenerii” (Republica Moldova) pentru reprezentarea Republicii Moldova în procesul cu Gater Assets Limited care pretinde o datorie de 27 mil. USD de la țara noastră.

Datoria s-a format în urma unor tranzacții de import de gaze rusești, derulate acum două decenii. Pe 30 decembrie 1996, compania mixtă moldo-rusă Gazsnabtranzit (fondată în 1995 de Gazprom – 50%, Moldova-gaz — 27%, Moldovatransgaz -12% şi Tiraspoltransgaz — 11%) şi gigantul rus Gazprom au încheiat un contract de furnizare a gazelor naturale la preţul de 58 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Documentul conținea o clauză, prin care părțile au stabilit că orice litigiu care reiese din sau în legătură cu acest contract urma să fie soluţionat de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse (Curtea de Arbitraj).

În același timp, Gazprom a încheiat şi un contract de asigurare împotriva unor riscuri comerciale cu compania de asigurări Sogaz, care la rândul ei era reasigurată de Anglo-Russkaia Strahovaia Kompania, iar aceasta la rândul ei, de Lloyd’s Underwriters din Marea Britanie, în calitate de reasigurător.

În primul trimestru al anului 1997, Gazsnabtranzit a achiziționat de la Gazprom aproape 1,3 miliarde de metri cubi de gaze, în loc de 1,1 miliarde de metri cubi de gaze cât era specificat în contract. Supraconsumul, de 197 de milioane metri cubi, a fost estimat la 11,4 milioane de dolari și a fost achitat doar parţial de compania moldovenească. Gazprom s-a adresat companiei de asigurări Sogaz care a plătit diferenţa, iar ulterior aceasta a obţinut banii de la reasigurător.

Pentru a-și recupera dauna, reasigurătoul Lloyd’s Underwriters s-a adresat Curții de Arbitraj de la Moscova care a decis, pe 12 noiembrie 1998, că Gazsnabtranzit ar urma să achite petiționarului 8,51 milioane de dolari. Asta, chiar dacă în decizia Curţii de Arbitraj se menţionează faptul că întreprinderile Moldovatransgaz şi Tiraspoltransgaz au prezentat instanței informaţii potrivit cărora ar fi achitat gazele direct Gazprom. Instanța a considerat, însă, că cele două companii sunt entități juridice separate şi nu răspund pentru angajamentele Gazsnabtranzit, chiar dacă erau fondatori.

Pe 12 iulie 2000, la solicitarea Lloyd’s Underwriters şi în conformitate cu Convenţia de la New York privind recunoașterea şi executarea hotărârilor arbitrale străine din 10 iunie 1958 (Convenţia de la New York), judecătoarea Lorreta A. Preska a dispus recunoaşterea şi executarea hotărârii arbitrale.

După 12 ani, pe 6 august 2012, avocații Lloyd’s Underwriters au notificat instanţa că toate creanțele societății au fost cesionate firmei Gater Assets Limited din BVI. Pe 2 iunie 2016, noua companie offshore reprezentată de Alexey Olshanskiy, Gater Assets Ltd, a depus o cerere la judecătorul federal Lorreta A. Preska din New York pentru actualizarea deciziei din 2000 luată împotriva Moldovagaz și a Republicii Moldova.

În consecință, pe 26 ianuarie 2017, instanţa americană a decis că Moldovagaz şi Republica Moldova urmează să achite firmei Gater Asset Ltd suma de 27,4 milioane de dolari.

Potrivit rise.md, care face referite la dosarele #PanamaPapers, Gater Assets Limited are în prezent un singur beneficiar: Alexey Olshanskiy, un rus de 43 de ani, fost director şi acţionar al companiei Corlblow Trade International din Belize. Alexey Olshanskiy a lucrat în anii 1999-2003 la compania Sogaz. Iniţial, ca şef al Departamentului Investiții, apoi director financiar, iar după asasinarea, în 2002, a directorului general, a asigurat interimatul la conducerea societății timp de un an, până în 2003.

După Sogaz, Olshanskiy a condus până în 2008 compania Rodcroft Development, iar apoi Corlblow Trade International.

Alexey Olshanskiy şi firma Gater Assets Limited nu sunt la primul proces de acest fel câștigat. Astfel, în 2007, compania ucraineană Naftogaz a fost obligată de o instanţă britanică să achite firmei offshore, reprezentată de Olshanskiy, 88 de milioane de dolari. Schema aplicată este identică cu aceea din cazul Moldovei.