"Războiul mondial al pâinii a început deja" - avertismentul ministrului de Externe al Italiei

„Războiul mondial al pâinii a început deja” din cauza blocării cerealelor de către Rusia în Ucraina, care împiedică accesul la grâne a numeroase ţări vulnerabile, iar această situaţie implică „riscul ca noi conflicte să izbucnească în Africa”, avertizează ministrul de Externe al Italiei, Luigi di Maio, citat de EFE.

„Războiul mondial al pâinii este deja în desfăşurare şi trebuie să-l oprim.
Riscăm instabilitatea politică în Africa, cu proliferarea organizaţiilor teroriste, cu lovituri de stat. Toate acestea, ca urmare a crizei cerealelor cu care ne confruntăm”, a avertizat Di Maio.

EFE aminteşte că, înainte de invazia rusă, Ucraina era unul dintre principalii exportatori mondiali de cereale şi fertilizatori pentru agricultură, iar mărfurile sale erau fundamentale pentru securitatea alimentară în regiuni precum Orientul Mijlociu sau nordul Africii.

30 de milioane de tone de cereale blocate în porturile ucrainene de către navele de război ruse

Preşedintele rus Vladimir Putin „trebuie să ajungă la un acord de pace cât mai repede cu putinţă, care să includă şi un acord privind grânele, dar şi un acord privind încetarea focului, care să permită evacuarea femeilor, a civililor şi a copiilor aflaţi sub bombele ruse în estul Ucrainei de 100 de zile”, a adăugat el.
„Sunt 30 de milioane de tone de cereale blocate în porturile ucrainene de către navele de război ruse”, a subliniat Di Maio, care a explicat că „ceea ce facem este să acţionăm pentru ca Rusia să deblocheze exporturile de grâu din porturile ucrainene, pentru că riscăm chiar acum să izbucnească noi războaie în Africa”.

Di Maio a amintit că a avut loc o primă sesiune de dialog cu ţările mediteraneene pe tema securităţii alimentare, „toţi partenerii acţionăm concertat cu Germania, Turcia, Franţa şi multe alte ţări pentru a realiza obiectivul de a debloca toate cantităţile de grâu care trebuie să iasă din Ucraina”.

Italia s-a oferit în urmă cu câteva zile să demineze porturile Ucrainei şi să creeze „coridoare maritime” pentru transportul grâului, iar premierul Mario Draghi l-a sunat pe Putin ca să-i ceară deblocarea exporturilor de grâu dinspre Ucraina şi din porturile de la Marea Neagră şi Marea Azov, cum este cazul portului Mariupol, invadate de trupele ruse. Putin i-a răspuns că, dacă Occidentul ridică sancţiunile impuse Rusiei, ţara sa va putea exporta cereale.

Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cu sediul la Roma, a avertizat cu privire la repercusiunile pe care le are asupra securităţii alimentare războiul dintre Ucraina şi Rusia, ambele ţări, mari exportatoare de cereale.

#paine #razboi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.