Războiul petrolului împotriva Rusiei începe să-și arate faţa. Vladimir Putin aruncă Rusia în urmă cu decenii

15 Feb. 2023, 15:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Feb. 2023, 15:34 // Actual //  bani.md

Veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili s-au prăbușit, potrivit unui nou raport, împiedicând în mod semnificativ capacitatea președintelui Vladimir Putin de a mai finanța războiul din Ucraina, relatează cnbc.com.

Raportul CREA a constatat că măsurile au determinat o scădere a volumelor transporturilor și a prețurilor petrolului rusesc, care a redus veniturile din export cu 180 de milioane de euro pe zi.

De asemenea, raportul CREA, Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat, spunea că măsurile occidentale au fost în mare parte responsabile pentru scăderea cu 17% a veniturilor Rusiei din exporturile de combustibili fosili în ultima lună a anului 2022.

Se anunță colapsul pe termen lung a economiei Rusiei

Înseamnă că Rusia, unul dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol din lume, a înregistrat o scădere a veniturilor din exporturile de combustibili fosili la cel mai scăzut nivel de când Putin și-a lansat invazia în Ucraina.

„Interdicția UE la petrol și plafonarea prețului petrolului rusesc au produs, în sfârșit, un impactul semnificativ”, a declarat Lauri Myllyvirta, analist principal la CREA. Se dovedește faptul că adevăratul învins al războiului din Ucraina este deja clar: Vladimir Putin, care va rămâne în istorie prin invazia sa, o nebunie istorică ce aruncă Rusia cu decenii în urmă.

G7, Australia și UE au implementat un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc pe 5 decembrie. Decizia s-a alăturat mișcării UE și Regatul Unit de a interzice importul pe mare de țiței rusesc.

Cifrele analiștilor arată dezastrul care s-a produs în Rusia

În 2021, Moscova a livrat Europei 72% din gazele naturale ale sale, 49% din petrolul său și 32% din totalul de cărbune. În 2023 aceste volume se îndreaptă spre zero. Aşadar, toate aceste măsuri au reflectat de departe cel mai important pas de reducere a veniturilor din exportul de combustibili fosili care finanțează atacul Kremlinului în Ucraina.

Analiștii din domeniul energei au fost sceptici cu privire la impactul unui plafon de preț asupra petrolului rusesc, mai ales că Moscova a reușit să redirecționeze o mare parte din transporturile maritime europene către China, India și Turcia.

Într-un stat petrolier precum Rusia, care obține 45% din bugetul său federal din exporturile de combustibili fosili, impactul acestei izolări a pieței este greu de supraestimat.

Rusia încă mai câștigă aproximativ 640 de milioane de euro pe zi din exportul de combustibili fosili

„Prima lună a embargoului dovedește ceea ce am spus de la începutul invaziei, şi anume că veniturile din exporturile de combustibili fosili sunt linia financiară a războiului lui Putin”, a declarat Svitlana Romanko, fondatoare și director al grupului ucrainean pentru drepturile omului.

Cu toate acestea, gazul este mult mai greu de redirecționat din cauza infrastructurii necesare pentru a-l transporta. Cu gazoductul său de 400 de miliarde de dolari către China, Rusia a reușit unele progrese pe acest front, dar va dura ani de zile pentru a ajunge la capacitatea actuală cu UE.

Raportul CREA mai spune că scăderea plafonului prețului petrolului între 25 și 30 de dolari pe baril, ar mai reduce veniturile din exporturile de petrol ale Rusiei cu cel puțin încă 100 de milioane de euro pe zi.

Coaliția occidentală ar avea o „pârghie puternică” pentru a scădea limitele de preț, adăugând că „Rusia nu a găsit o alternativă semnificativă la navele deținute pentru transportul de țiței și produse petroliere rusești din Porturile Baltice și Marea Neagră”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII