Războiul petrolului împotriva Rusiei începe să-și arate faţa. Vladimir Putin aruncă Rusia în urmă cu decenii

Veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili s-au prăbușit, potrivit unui nou raport, împiedicând în mod semnificativ capacitatea președintelui Vladimir Putin de a mai finanța războiul din Ucraina, relatează cnbc.com.

Raportul CREA a constatat că măsurile au determinat o scădere a volumelor transporturilor și a prețurilor petrolului rusesc, care a redus veniturile din export cu 180 de milioane de euro pe zi.

De asemenea, raportul CREA, Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat, spunea că măsurile occidentale au fost în mare parte responsabile pentru scăderea cu 17% a veniturilor Rusiei din exporturile de combustibili fosili în ultima lună a anului 2022.

Se anunță colapsul pe termen lung a economiei Rusiei

Înseamnă că Rusia, unul dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol din lume, a înregistrat o scădere a veniturilor din exporturile de combustibili fosili la cel mai scăzut nivel de când Putin și-a lansat invazia în Ucraina.

„Interdicția UE la petrol și plafonarea prețului petrolului rusesc au produs, în sfârșit, un impactul semnificativ”, a declarat Lauri Myllyvirta, analist principal la CREA. Se dovedește faptul că adevăratul învins al războiului din Ucraina este deja clar: Vladimir Putin, care va rămâne în istorie prin invazia sa, o nebunie istorică ce aruncă Rusia cu decenii în urmă.

G7, Australia și UE au implementat un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc pe 5 decembrie. Decizia s-a alăturat mișcării UE și Regatul Unit de a interzice importul pe mare de țiței rusesc.

Cifrele analiștilor arată dezastrul care s-a produs în Rusia

În 2021, Moscova a livrat Europei 72% din gazele naturale ale sale, 49% din petrolul său și 32% din totalul de cărbune. În 2023 aceste volume se îndreaptă spre zero. Aşadar, toate aceste măsuri au reflectat de departe cel mai important pas de reducere a veniturilor din exportul de combustibili fosili care finanțează atacul Kremlinului în Ucraina.

Analiștii din domeniul energei au fost sceptici cu privire la impactul unui plafon de preț asupra petrolului rusesc, mai ales că Moscova a reușit să redirecționeze o mare parte din transporturile maritime europene către China, India și Turcia.

Într-un stat petrolier precum Rusia, care obține 45% din bugetul său federal din exporturile de combustibili fosili, impactul acestei izolări a pieței este greu de supraestimat.

Rusia încă mai câștigă aproximativ 640 de milioane de euro pe zi din exportul de combustibili fosili

„Prima lună a embargoului dovedește ceea ce am spus de la începutul invaziei, şi anume că veniturile din exporturile de combustibili fosili sunt linia financiară a războiului lui Putin”, a declarat Svitlana Romanko, fondatoare și director al grupului ucrainean pentru drepturile omului.

Cu toate acestea, gazul este mult mai greu de redirecționat din cauza infrastructurii necesare pentru a-l transporta. Cu gazoductul său de 400 de miliarde de dolari către China, Rusia a reușit unele progrese pe acest front, dar va dura ani de zile pentru a ajunge la capacitatea actuală cu UE.

Raportul CREA mai spune că scăderea plafonului prețului petrolului între 25 și 30 de dolari pe baril, ar mai reduce veniturile din exporturile de petrol ale Rusiei cu cel puțin încă 100 de milioane de euro pe zi.

Coaliția occidentală ar avea o „pârghie puternică” pentru a scădea limitele de preț, adăugând că „Rusia nu a găsit o alternativă semnificativă la navele deținute pentru transportul de țiței și produse petroliere rusești din Porturile Baltice și Marea Neagră”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rusisa #petrol #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.