Războiul petrolului purtat de Occident împotriva Rusiei își arată efectele. Costuri de 160 de milioane de euro pe zi

Veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili s-au prăbușit în luna decembrie, potrivit unui nou raport, ceea ce împiedică în mod semnificativ capacitatea președintelui Vladimir Putin de a finanța războiul din Ucraina, informează CNBC.

Constatările, spun oficialii și militanții ucraineni, ilustrează eficiența vizând veniturile din petrol ale Rusiei și subliniază necesitatea urgentă ca factorii de decizie occidentali să intensifice presiunea financiară asupra Moscovei pentru a ajuta Kievul să învingă.

Publicat miercuri de Centrul de cercetare pentru energie și aer curat, un think tank finlandez independent, raportul a constatat că prima lună de interdicție a Uniunii Europene privind importurile maritime de țiței rusesc și plafonarea prețurilor de către G-7 a costat Moscova aproximativ 160 de milioane de euro (171,8 milioane de dolari) pe zi.

Raportul CREA a declarat că măsurile occidentale au fost în mare parte responsabile pentru o scădere de 17% a veniturilor Rusiei din exporturile de combustibili fosili în ultima lună a anului 2022. Aceasta înseamnă că Rusia – unul dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol din lume – a văzut veniturile din exporturile de combustibili fosili prăbușindu-se la cel mai scăzut nivel de când Putin a lansat invazia sa la scară largă în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.

“Interdicția UE privind petrolul și plafonarea prețului petrolului au intrat în sfârșit în vigoare, iar impactul este la fel de semnificativ cum era de așteptat”, a declarat Lauri Myllyvirta, analist principal la CREA.

“Acest lucru arată că avem instrumentele necesare pentru a ajuta Ucraina să prevaleze împotriva agresiunii Rusiei. Este esențial să reducem plafonul de preț la un nivel care să refuze Kremlinului profiturile impozabile din petrol și să restricționăm restul importurilor de petrol și gaze din Rusia”, a mai spus Myllyvirta.

G-7, Australia și UE au implementat la 5 decembrie un plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc. Aceasta a venit în paralel cu o inițiativă a UE și a Marii Britanii de a impune o interdicție asupra importurilor de țiței rusesc pe cale maritimă.

Împreună, măsurile au reflectat de departe cel mai semnificativ pas pentru a reduce veniturile din exportul de combustibili fosili care finanțează atacul Kremlinului în Ucraina.

Analiștii din domeniul energiei au fost sceptici în ceea ce privește impactul unei limitări a prețurilor asupra petrolului rusesc, mai ales că Moscova a reușit să redirecționeze o mare parte din transporturile sale maritime europene către țări precum China, India și Turcia.

Rusia a ripostat la măsurile occidentale la sfârșitul lunii trecute prin interzicerea vânzărilor de petrol către țările care respectă plafonarea prețurilor.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat anterior că o plafonare occidentală a prețurilor la petrolul rusesc nu ar avea niciun impact asupra capacității sale de a susține ceea ce descrie ca fiind “operațiunea sa militară specială” în Ucraina. Peskov a avertizat, de asemenea, că măsura ar destabiliza piețele globale de energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #costuri #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.