Războiul Rece continuă. China amenință după decizia lui Joe Biden

10 Aug. 2023, 17:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Aug. 2023, 17:45 // Actual //  bani.md

Războiul rece continuă. China îl acuză pe Joe Biden că amenință noua ordine mondială în urma ordinului luat de liderul american de a controla dramatic investițiile SUA în China.

China a oferit un răspuns radical și rapid președintelui american Joe Biden, amenințând că va recurge la contramăsuri imediate. Astfel, China a condamnat noile restricţii impuse de administraţia Biden asupra investiţiilor americane în sectorul de tehnologie chinez, scrie BBC.

Beijingul invocă intimidarea și perturbarea noii ordini mondiale

Ministerul Comerţului de la Beijing a exprimat o serie de îngrijorări serioase, adăugând că îşi rezervă dreptul de a recurge la contramăsuri. Casa Albă a apărat ordinul preşedintelui Biden, care interzice firmelor cu capital privat şi companiilor de investiţii din SUA să finanţeze companii chineze ce activează în zone care ar putea consolida forța militară a Chinei.

Ministerul de Externe chinez a menționat că adevăratul scop al Washingtonului este de a „priva China de dreptul la dezvoltare și de a-și proteja propriile interese hegemonice ale Statelor Unite”.

În acest context, mai precizează ministerul, restricțiile sunt „coerciție economică flagrantă și intimidare tehnologică”, la care Statele Unite recurg în detrimentul ordinii economice și comerciale internaționale, perturbând grav stabilitatea lanțului industrial global”.

China cere Statelor Unite să abandoneze politica de obstrucționare a dezvoltării economiei chineze. Mai precis, „să ridice restricțiile de investiții asupra Chinei și să creeze condiții bune pentru cooperarea economică și comercială China-SUA”.

„China va acorda o atenție deosebită tendințelor relevante și își va proteja cu hotărâre propriile drepturi și interese”, a mai subliniat Ministerul chinez de Externe.

Biden reduce investițiile SUA în industria tech chineză

Preşedintele Biden a semnat miercuri un ordin executiv care limitează drastic investiţiile americane în China în tehnologii considerate sensibile. Acesta le cere companiilor să obţină o notificare guvernamentală prealabilă înainte de a investi în alte sectoare tehnologice.

Decizia urmăreşte să împiedice ca know-how-ul şi capitalul american să contribuie la dezvoltarea unor tehnologii ce ar putea permite Chinei să se modernizeze din punct de vedere militar, deci să reprezinte o ameninţare la adresa securităţii SUA.

Ordinul semnat de Biden va permite Departamentului Trezoreriei SUA să reglementeze anumite investiţii legate în special de semiconductori, de calculul cuantic şi de serviciile de inteligenţă artificială (AI), au declarat oficiali americani.

Într-o scrisoare adresată Congresului, Biden a declarat drept urgenţă naţională necesitatea de a face faţă ameninţării pe care o reprezintă ţări precum China „în domeniul tehnologiilor şi produselor sensibile, critice pentru capacităţile militare, de informaţii, de supraveghere sau pentru capacităţile cibernetice”.

SUA sunt împărțite în două

Decizia președintelui american a venit pe fondul unor tensiuni în Congres. Liderul democraţilor din Senat, Chuck Schumer, a lăudat ordinul lui Biden, remarcând că „de prea mult timp, banii americani au ajutat la alimentarea ascensiunii armatei chineze. Astăzi, Statele Unite fac un prim pas strategic pentru a se asigura că investiţiile americane nu merg spre a finanţa avansul militar chinez”. Politicianul susține că Congresul trebuie să înscrie restricţiile în lege şi să le perfecţioneze.

Republicanii au opinat, în schimb, că ordinul lui Biden nu a mers suficient de departe. Preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Reprezentanţilor, Michael McCaul, a lăudat măsura de restricţionare a noilor investiţii în China, dar a remarcat simultan și că „eşecul de a include investiţiile tehnologice existente, precum şi sectoare precum biotehnologia şi energia, este îngrijorător”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 10:19
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 10:19 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Șefa Băncii Central Europeane, Christine Lagarde, a încasat anul trecut o remunerație totală estimată la aproximativ 726.000 de euro, cu peste 50% mai mult decât salariul făcut public de instituție, potrivit unei analize realizate de Financial Times.

Raportul anual al BCE indică un salariu de bază de 466.000 de euro pentru Lagarde. Totuși, jurnaliștii FT au calculat că, odată incluse beneficiile suplimentare și veniturile din funcții externe, remunerația totală urcă cu circa 56%. Astfel, Lagarde devine cel mai bine plătit oficial public din Uniunea Europeană.

Potrivit analizei, diferența provine în principal din: aproximativ 135.000 de euro sub formă de alocații pentru locuință și cheltuieli conexe,
circa 125.000 de euro obținuți din calitatea sa de membru în consiliul Bank for International Settlements, instituție cunoscută drept „banca băncilor centrale”.

Aceste sume nu sunt detaliate individual în raportările BCE, iar BIS publică doar date agregate privind remunerațiile consiliului său.
Prin comparație, câștigurile Christinei Lagarde sunt de aproape patru ori mai mari decât salariul președintelui Rezervei Federale a SUA, Jay Powell, a cărui remunerație este plafonată prin lege la circa 173.000 de euro anual.
Deși veniturile sale rămân mult sub cele ale directorilor marilor corporații europene, analiza FT a reaprins controversa privind transparența.

Spre deosebire de companiile listate din UE, obligate să publice detalii exhaustive despre pachetele salariale, BCE nu este supusă acelorași standarde de raportare.

Eurodeputatul german Fabio De Masi a criticat nivelul de transparență, afirmând că „cel mai puternic oficial monetar al Europei” ar trebui să respecte cele mai înalte standarde de responsabilitate publică. Spre comparație, directorul general al Deutsche Bank a raportat public venituri de 9,8 milioane de euro în 2024.

BCE a declarat că structura salarială a președintelui a fost stabilită la fondarea instituției, în 1998, și a fost ajustată doar în linie cu majorările salariale aplicate întregului personal. Totodată, banca susține că practicile sale de raportare sunt conforme cu cele ale altor instituții publice internaționale și că transparența a fost îmbunătățită în timp.

Financial Times mai notează că estimările nu includ contribuțiile la pensie, asigurările de sănătate sau eventualele plăți de tranziție.

Luate împreună, acestea ar putea ridica veniturile totale ale Christinei Lagarde pe durata mandatului său de opt ani la până la 6,5 milioane de euro. Din 2030, aceasta ar urma să beneficieze de o pensie anuală de circa 178.000 de euro din partea BCE.