Realitatea dură! 4.300 de copii au dispărut din grădinițe într-un singur an

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gradinite #copii #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Valoarea financiară netă a economiei Republicii Moldova a ajuns la -117,1 miliarde lei la 30 septembrie 2025, în creștere față de -101 miliarde lei la sfârșitul anului 2024, potrivit datelor Banca Națională a Moldovei . Evoluția indică o adâncire a dezechilibrelor, pe fondul creșterii mai rapide a pasivelor comparativ cu activele financiare.

Cel mai mare deficit este generat de companiile nefinanciare, unde valoarea financiară netă a coborât la -316,4 miliarde lei, în creștere cu peste 10%, confirmând presiunea ridicată asupra sectorului real al economiei. În același timp, sectorul public a înregistrat un deficit de -30,7 miliarde lei, însă în ușoară ameliorare față de finalul anului trecut, având cel mai important impact pozitiv asupra evoluției generale.

În contrast, gospodăriile populației rămân principalul sector excedentar, cu o valoare financiară netă de +248 miliarde lei, în creștere cu 2,5%, ceea ce indică faptul că populația continuă să fie un furnizor net de resurse pentru economie.

Datele mai arată că datoria totală a economiei a urcat la 667,5 miliarde lei, cu 5,4% mai mult față de 2024, iar raportul datorie/PIB a ajuns la 193,1%. Sectorul financiar concentrează cea mai mare parte a datoriei (43%), urmat de companii (26,4%), administrația publică (20,8%) și populație (9,8%).

În paralel, împrumuturile au crescut la 269,5 miliarde lei, reprezentând 26,7% din totalul pasivelor, iar o parte semnificativă provine din finanțare externă, în special către sectorul public.