Recensământul din 2014 dă peste cap bugetul statului. De ce Ministerul Sănătății folosește cifre învechite

Ministerul Sănătății operează cu un număr al populației de 3,4 milioane de locuitori cu 800 de mii mai mult față de numărul real al populației, în cazul indicatorilor de sănătate și a vaccinării, potrivit unui răspuns o ferit de minister pentru grupul de presă Realitatea.

Ministerul susține că disponibilitatea datelor populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova este lipsă. Or, potrivit ultimelor date statistice, numărul populației este de 2,6 milioane de locuitori. În consecință, ministerul operează cu 3,4 milioane. Aceste date sunt luate drept referință inclusiv la calculul numărului de vaccinuri, compensații, medicamente, etc.

Problema e că nici moldoveni nu știu numărul real al populației. Într-un vox „Ora de live cu Traian”, aceștia spun că numărul populației e între 1 – 5 milioane. Potrivit spuselor moldovenilor, nici toți cei 2,6 milioane nu pun accent pe sănătatea proprie și, din motive întemeiate sau mai puțin, ezită să se prezinte la medic la un control de rutină.

Oamenii spun că calcă în cabinetele medicilor de două ori pe an sau cel mai des, doar atunci când îi deranjează ceva.

În ceea ce privește vaccinarea anti-Covid 19, datele Ministerul Sănătății relevă că anul trecut Republica Moldova a recepționat prin intermediul platformei COVAX – 1,3 mil. de doze și se planifica a fi achiziționate la preț preferențial – 2,079 mil. de vaccinuri. Pentru atingerea plafonului de 70% de populație vaccinată (doza I și II) erau preconizate să fie achiziționate 4,8 mil. de doze.

Pentru achiziția vaccinurilor pe platforma COVAX, Republica Moldova a beneficiat de un grant de 16,3 mil. USD și a cheltuit din buget 27,7 mil. de lei. Însă o parte din vaccinurile achiziționate, pentru care au fost cheltuite sume importante de bani, le expiră termenul, iar statul riscă să piardă banii. Rata de vaccinare este mică pentru a fi suficientă de a epuiza într-un termen restrâns stocurile de vaccin.

Datele Ministerului Sănătății relevă că până în prezent 1,065 milioane de moldoveni s-au vaccinat cu schema completă. În ultimele șapte zile au fost administrate 1915 vaccinuri anti-COVID.

Plus, minus un milion, ce s-a întâmplat cu numărul populației în ultimii ani

Numărul moldovenilor scade continuu. Potrivit ultimelor date ale Biroului Național de Statistică, numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova la 1 ianuarie 2022, care a constituit 2.604.000 persoane, în scădere cu 22,9 mii persoane (cu 0,9%) față de începutul anului precedent. Cu alte cuvinte, în 2021 populația statică a Republicii Moldova s-a redus cu 63 de oameni pe zi.

„După ce mai mulți ani emigrația a fost cauza nr.1 de reducere a populației Republicii Moldova, în 2021, ca și în 2020, sporul natural negativ a fost cauza principală. De exemplu, în ultimii 8 ani, oficial, în jur de 235.000 de moldoveni au emigrat din Republica Moldova. E ca și cum ar fi dispărut în totalitate orașele Bălți, Orhei, Ungheni, Soroca, Cahul și Comrat”, susține Dragoș Galbur într-un material pentru realitatea.md

Dacă în 2020, sporul natural a fost minus 9900 de oameni (adică au murit cu 9900 mai mulți decât s-au născut), atunci în 2021 cifra aceasta aproape s-a dublat, sporul natural fiind de minus 16200 de oameni. Trist! Dar există o explicație logică — pandemia. Și aceste cifre ar trebui să fie ca niște palme părintești pentru cei care au ignorat măsurile de precauție în pandemie sau care în general au refuzat să creadă că virusul chiar a ucis oameni sau cel puțin le-a accelerat moartea. Adevărul trebuie acceptat așa cum este — pandemia ne-a scuturat serios!

Potrivit lui Galbur, 2021 populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova s-a redus cu 63 de oameni pe zi. Or, în pofida acestui fapt, noi folosim cifra de 3,4 milioane.

Adevărul este că problema numărului populației afectează nu doar domeniul sănătății, dar și cel electoral, bugetar sau social.

#număr #minister #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După eșecul negocierilor de la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, liderii europeni au început să elaboreze un mecanism alternativ de sprijin financiar pentru Ucraina, relatează Politico, citând trei diplomați ai Uniunii Europene. Potrivit publicației, Comisia Europeană pregătește un document care va permite statelor membre să emită datorii comune în valoare de zeci de miliarde de euro, pentru a menține stabilitatea financiară a Kievului.

Motivul acestei schimbări de direcție este refuzul Belgiei de a susține folosirea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei ca sursă de finanțare. Pe teritoriul Belgiei se află cea mai mare parte a celor circa 140 de miliarde de euro din rezervele rusești blocate în UE, care urmau să fie utilizate în beneficiul Ucrainei. Bruxellesul a cerut garanții ferme că Belgia nu va purta răspunderea financiară în cazul unor riscuri legate de acest mecanism.

Conform proiectului consultat de Politico, Comisia Europeană analizează trei scenarii principale: emiterea unui împrumut comun european (modelul folosit în timpul pandemiei), un împrumut reparațional” garantat cu activele rusești înghețate și sau încetarea finanțării Ucrainei — opțiune susținută deschis doar de Ungaria.

Fără un nou pachet de finanțare, Ucraina ar putea rămâne fără resurse bugetare până la sfârșitul primului trimestru din 2026, avertizează diplomații europeni. O decizie finală este așteptată până la summitul Consiliului European din 18 decembrie.

Pentru unele state membre ale UE, deja confruntate cu deficite bugetare mari, ideea emiterii de datorie colectivă este una extrem de sensibilă politic. Totuși, majoritatea guvernelor europene consideră folosirea activelor rusești drept soluția preferabilă, iar ideea datoriilor comune mai degrabă un instrument de presiune asupra Belgiei, notează sursele Politico.

Potrivit Politico, situația actuală este mult mai complicată decât în crizele financiare anterioare. Statele Unite au redus semnificativ sprijinul pentru Kiev, iar principalele economii ale Europei se confruntă cu propriile constrângeri fiscale. În aceste condiții, mecanismul „împrumutului reparațional” este o practică nouă și riscantă pentru instituțiile europene, iar diplomații avertizează că „perioada de turbulențe abia începe”.