Recoltele slabe de grâu din Europa ar putea stimula economia rusă

În următoarele săptămâni, echilibrul de pe piața mondială a grâului va arăta cum Europa se confruntă cu recolte scăzute, iar Rusia erodează cota de export a blocului, au declarat experții pentru Euractiv.

Pe 20 august, Egiptul a anunțat că va plasa cea mai mare comandă de grâu din istorie, 3,8 milioane de tone. Negocierile cu furnizorii ruși au început deja, potrivit Reuters.

Acesta este doar unul dintre exemplele în care piețele tradiționale de export pentru grâul din UE se restrâng în comparație cu alți furnizori, în special Rusia, a declarat pentru Euractiv economistul și șeful departamentului de studii și prognoze de la Chambres d’Agriculture France, Thierry Pouch.

Cei mai mari importatori din lume sunt din regiunile Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA), Franța fiind cel mai mare exportator din UE, cu o cotă de 25%.

Într-un moment în care mulți importatori încep negocierile cu țările exportatoare, „următoarele săptămâni vor fi cruciale”, a adăugat Pouch, iar „UE trebuie să stăpânească rapid agresivitatea Rusiei și să își securizeze piețele de desfacere”.

Pouch a subliniat că, după ce Rusia a interzis importurile de alimente din UE ca represalii la sancțiunile UE pentru anexarea Crimeei, în 2014, Rusia a devenit principalul exportator mondial de grâu în 2015. Printr-un „proces de rusificare a pieței agricole”, în special a pieței cerealelor. Războiul mai amplu din Ucraina a consolidat această tendință, a adăugat specialistul.

De la invazia Ucrainei în 2022, agricultura și alimentele au devenit din ce în ce mai mult parte a strategiei de război a Moscovei, care câștigă cote de piață în țări în mod tradițional clienți pentru furnizorii europeni.

Ea este acum principalul furnizor al Algeriei, client vechi al Franței, într-o tendință care este întărită de conflictul diplomatic dintre Paris și Alger, din cauza Sahara Occidentală.

În urmă cu 10 ani, Egiptul, subliniază Pouch, încă își cumpăra majoritatea alimentelor din Franța, dar acum Rusia și Statele Unite sunt principalii furnizori.

Aceeași tendință se înregistrează și pe alte piețe tradiționale ale UE, precum Tunisia și Maroc.

„Aceste țări încearcă să își asigure producția și se vor îndrepta către țările care le pot garanta volumul și prețurile, în conformitate cu capacitatea lor economică și nivelul lor de îndatorare, ceea ce Rusia le poate oferi”, a explicat Pouch.

În aceste condiții, „rusificarea pieței mondiale se va intensifica în viitor”, a spus el.

Scăderea exporturilor europene și creșterea cererii

Acest scenariu este complicat de exporturile de grâu ale UE, mai mici decât se așteptau, care ar urma să scadă de la o medie de 35 de milioane de tone la 26 de milioane de tone, un deficit de 9 milioane de tone, potrivit celor mai recente estimări.

Franța, în special, a avut o recoltă slabă, compensată parțial de performanța Europei de Est.

Cererea internă în UE „va fi mai mică decât anul trecut”, a declarat Philippe Heusele, președinte la asociația interprofesională franceză Intercéréal. „Prin urmare, UE va trebui să joace un rol de export în țările terțe”, a avertizat el.

Cu atât mai mult cu cât seceta recurentă din Africa de Nord sporește dependența de importuri. Anul acesta, cele trei state maghrebiene din regiune (Maroc, Algeria și Tunisia) au cumpărat 19,5 milioane de tone de grâu din străinătate, față de 17,1 milioane de tone anul trecut.

După Nigeria și Coasta de Fildeș, Ghana își suspendă exporturile de cereale din cauza secetei care afectează recoltele, anunțând că lucrează cu sectorul privat pentru a importa cereale.

Hegemonia rusă

În această confruntare privind influența asupra piețelor mondiale ale grâului, Rusia este deja cu un pas înainte.

Deși țara se confruntă cu o ușoară scădere a exporturilor în comparație cu anul trecut – 43 de milioane de tone prevăzute pentru export, față de 56 de milioane de tone în 2023 – țara a obținut a treia cea mai bună recoltă din ultimii 5 ani, potrivit Pouch, cu 82 de milioane de tone produse.

Acest lucru este combinat cu o rublă destul de scăzută, ceea ce este favorabil pentru exporturi.

Prin urmare, Rusia va profita de această situație, „pentru a reduce și mai mult prețurile”, potrivit expertului, pentru a câștiga noi piețe.

Cu atât mai mult cu cât există o presiune asupra prețurilor la nivel mondial, deoarece, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în Europa, recoltele de grâu în alte părți ale lumii au fost „mult mai bune decât se aștepta”.

Pentru producătorii europeni, scăderea volumelor și a prețurilor reprezintă o „dublă lovitură”, a declarat Pouch.

UE are nevoie de „o diplomație agricolă mai agresivă”, a susținut el.

„Factorii de decizie trebuie să fie conștienți de importanța menținerii și consolidării fluxurilor comerciale europene, deoarece credibilitatea UE față de Rusia depinde de aceasta”, a adăugat Heusele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #recolta #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.