Record al exporturilor de grâu! Grosul livrărilor au ajuns în România. Firma fratelui Irinei Vlah, în top trei

29 Iul. 2024, 11:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iul. 2024, 11:41 // Actual //  bani.md

Prima jumătate a anului 2024 a înregistrat volume de export de grâu extrem de ridicate, fiind cele mai mari din ultimii 4 ani, dacă comparăm cu perioadele similare din 2021 până în 2024. Datele arată că, în 2023, exportul de porumb a fost de peste 1,13 milioane de tone, dar în prima jumătate a anului 2024, exportul de grâu a atins 550 de mii de tone, ceea ce reprezintă 48,5% din volumul total din 2023 și 172% din perioada similară a anului 2023, poptrivit datelor lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În perioada ianuarie-iunie 2024, exporturile au fost mai mari în fiecare lună comparativ cu ultimii 4 ani. Acest volum neobișnuit de mare de exporturi pentru primul semestru se explică prin faptul că producătorii așteptau o recoltă foarte bună de cereale de primă grupă în acest an, bazându-se pe condițiile meteorologice favorabile și precipitațiile abundente care ar fi trebuit să ducă la o productivitate ridicată. Totuși, conform previziunilor actuale din perioada recoltei, productivitatea va fi mult mai mică – până la 1 milion de tone.

„Prețurile de realizare în acest an sunt cele mai mici din ultimii 4 ani. Se poate presupune că acestea vor crește în a doua jumătate a anului, având în vedere așteptările nejustificate de la recolta din 2024. Graficul de mai jos arată clar că nivelul prețurilor la grâu a scăzut semnificativ, ceea ce va avea consecințe grave pentru producători, deoarece la costurile ridicate actuale de producție și la productivitatea scăzută, există riscul ca nivelul actual al prețurilor să nu acopere toate cheltuielile”, susține Rija.

Printre companiile exportatoare au avut loc câteva schimbări – în prima jumătate a anului, pe primul loc se află compania Rusagro cu un volum de 90,7 mii de tone, care în ultimii ani nu s-a remarcat prin volume mari de export de grâu. Pe locul doi se află compania Orom-Impex cu un volum de 64,5 mii de tone, iar pe locul trei compania Demir Agro (n.a firma fratelui fostului bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, cu o cotă de 6%), care a exportat 38,2 mii de tone.

Direcția prioritară pentru export în prima jumătate a anului 2024 a fost România, deoarece această țară este în prezent cel mai bun hub de transport pentru exportul cerealelor din Moldova către țările europene. Ponderea exportului de grâu în România reprezintă 65% din totalul exporturilor. Având un lanț logistic bine dezvoltat, procese bine stabilite și relații stabile cu cumpărătorii din Europa, România este principalul cumpărător de cereale din Moldova. Graficul de mai jos demonstrează că România ocupă poziții de lider la export deja de 3 ani.

„Indicatorii record ai exportului pentru primul semestru al anului 2024 pot avea de fapt consecințe nefavorabile pentru producătorii de cereale și economia Moldovei în general. În primul rând, așa cum s-a menționat mai sus, prețurile de realizare au fost semnificativ mai mici, ceea ce înseamnă că veniturile producătorilor au scăzut considerabil. Deși exportul pentru cele 6 luni din 2024 a fost mai mare cu 72% decât în perioada similară din 2023, veniturile au crescut doar cu 26% – veniturile din vânzări în 2024 au fost de 1,86 miliarde de lei, iar în 2023 au fost de 1,47 miliarde de lei”, mai spune Rija.

În al doilea rând, având în vedere că așteptările de la recolta din 2024 nu se vor materializa, se va resimți un deficit de grâu pentru export, deoarece din recolta adunată, aproximativ 700 de mii de tone vor fi destinate consumului intern. Asta înseamnă că este puțin probabil ca exportul pentru întregul an 2024 să depășească exportul din 2023.

Nu există, de asemenea, premise pentru așteptări mari de creștere a prețurilor, deoarece recolta din 2024 este de o calitate inferioară comparativ cu anii precedenți din cauza proporției mari de grâu furajer, și nu alimentar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Apr. 2025, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Apr. 2025, 17:44 // Actual //  Ursu Victor

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!