Record al exporturilor de grâu! Grosul livrărilor au ajuns în România. Firma fratelui Irinei Vlah, în top trei

29 Iul. 2024, 11:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iul. 2024, 11:41 // Actual //  bani.md

Prima jumătate a anului 2024 a înregistrat volume de export de grâu extrem de ridicate, fiind cele mai mari din ultimii 4 ani, dacă comparăm cu perioadele similare din 2021 până în 2024. Datele arată că, în 2023, exportul de porumb a fost de peste 1,13 milioane de tone, dar în prima jumătate a anului 2024, exportul de grâu a atins 550 de mii de tone, ceea ce reprezintă 48,5% din volumul total din 2023 și 172% din perioada similară a anului 2023, poptrivit datelor lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În perioada ianuarie-iunie 2024, exporturile au fost mai mari în fiecare lună comparativ cu ultimii 4 ani. Acest volum neobișnuit de mare de exporturi pentru primul semestru se explică prin faptul că producătorii așteptau o recoltă foarte bună de cereale de primă grupă în acest an, bazându-se pe condițiile meteorologice favorabile și precipitațiile abundente care ar fi trebuit să ducă la o productivitate ridicată. Totuși, conform previziunilor actuale din perioada recoltei, productivitatea va fi mult mai mică – până la 1 milion de tone.

„Prețurile de realizare în acest an sunt cele mai mici din ultimii 4 ani. Se poate presupune că acestea vor crește în a doua jumătate a anului, având în vedere așteptările nejustificate de la recolta din 2024. Graficul de mai jos arată clar că nivelul prețurilor la grâu a scăzut semnificativ, ceea ce va avea consecințe grave pentru producători, deoarece la costurile ridicate actuale de producție și la productivitatea scăzută, există riscul ca nivelul actual al prețurilor să nu acopere toate cheltuielile”, susține Rija.

Printre companiile exportatoare au avut loc câteva schimbări – în prima jumătate a anului, pe primul loc se află compania Rusagro cu un volum de 90,7 mii de tone, care în ultimii ani nu s-a remarcat prin volume mari de export de grâu. Pe locul doi se află compania Orom-Impex cu un volum de 64,5 mii de tone, iar pe locul trei compania Demir Agro (n.a firma fratelui fostului bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, cu o cotă de 6%), care a exportat 38,2 mii de tone.

Direcția prioritară pentru export în prima jumătate a anului 2024 a fost România, deoarece această țară este în prezent cel mai bun hub de transport pentru exportul cerealelor din Moldova către țările europene. Ponderea exportului de grâu în România reprezintă 65% din totalul exporturilor. Având un lanț logistic bine dezvoltat, procese bine stabilite și relații stabile cu cumpărătorii din Europa, România este principalul cumpărător de cereale din Moldova. Graficul de mai jos demonstrează că România ocupă poziții de lider la export deja de 3 ani.

„Indicatorii record ai exportului pentru primul semestru al anului 2024 pot avea de fapt consecințe nefavorabile pentru producătorii de cereale și economia Moldovei în general. În primul rând, așa cum s-a menționat mai sus, prețurile de realizare au fost semnificativ mai mici, ceea ce înseamnă că veniturile producătorilor au scăzut considerabil. Deși exportul pentru cele 6 luni din 2024 a fost mai mare cu 72% decât în perioada similară din 2023, veniturile au crescut doar cu 26% – veniturile din vânzări în 2024 au fost de 1,86 miliarde de lei, iar în 2023 au fost de 1,47 miliarde de lei”, mai spune Rija.

În al doilea rând, având în vedere că așteptările de la recolta din 2024 nu se vor materializa, se va resimți un deficit de grâu pentru export, deoarece din recolta adunată, aproximativ 700 de mii de tone vor fi destinate consumului intern. Asta înseamnă că este puțin probabil ca exportul pentru întregul an 2024 să depășească exportul din 2023.

Nu există, de asemenea, premise pentru așteptări mari de creștere a prețurilor, deoarece recolta din 2024 este de o calitate inferioară comparativ cu anii precedenți din cauza proporției mari de grâu furajer, și nu alimentar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII