Record negativ pentru exporturile de porumb din Moldova în 2024! Cea mai mică cantitate din ultimii 4 ani

În 2024, Republica Moldova a înregistrat o scădere a volumelor exportate de cereale, cauzată de recoltele mai mici și de presiunile regionale din piața Mării Negre. Deși prețurile au înregistrat o redresare în ultimele luni ale anului, acestea nu au fost suficiente pentru a compensa declinul volumelor exportate, impactând considerabil veniturile din exporturi, constată Iurie Rija de la Agrocereale.

Grâu: Prețuri mai mici, dar redresare la finalul anului

Prețul mediu al grâului exportat în 2024 a fost de 3,51 lei/kg, în scădere față de 3,77 lei/kg în 2023 și 5,39 lei/kg în 2022. Totuși, din octombrie, prețurile au început să crească, atingând 4,09 lei/kg în decembrie.
Exporturile totale de grâu s-au ridicat la 1,128 milioane de tone, în scădere ușoară față de 2023 (1,136 milioane de tone). Însă, în a doua jumătate a anului, volumul exportat a scăzut cu 29%, fiind influențat de stocurile reduse și cererea mai mică pe piața internațională.

Porumb: Recolte slabe și un minim istoric al exporturilor

Exporturile de porumb au atins un minim istoric în 2024, cu doar 306,4 mii tone exportate, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Recolta slabă cauzată de condițiile meteorologice nefavorabile a limitat drastic disponibilitatea pentru export.
Prețul mediu de export al porumbului a crescut la 4,23 lei/kg, cu 22% mai mare decât în 2023, iar în decembrie 2024 s-a înregistrat un record de 8,71 lei/kg, pe fondul cererii ridicate pentru porumb destinat însămânțării.

Orz: Stabilitate relativă, dar volume mai mici

Exporturile de orz în 2024 au totalizat 143,5 mii tone, un volum aproape similar cu cel din 2023 (149,7 mii tone), dar mult sub nivelul record din 2021 (182,8 mii tone).
Prețul mediu al orzului a fost de 3,15 lei/kg în perioada iulie-decembrie 2024, în ușoară scădere față de 2023 (3,22 lei/kg).

Presiuni regionale și perspective pentru 2025

Reducerea cotelor de export din Rusia și oferta limitată din Ucraina au contribuit la instabilitatea pieței regionale a cerealelor. În Moldova, stocurile reduse și cererea în creștere din regiune ar putea continua să susțină o redresare a prețurilor în prima jumătate a anului 2025. Totuși, producătorii rămân afectați de veniturile reduse din cauza volumelor scăzute exportate în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.