Reducerea comisionului la plățile cu cardul amenință businessul bancar cu stagnarea

27 Sept. 2022, 14:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Sept. 2022, 14:46 // Actual //  bani.md

Asupra businessului cu carduri din Moldova s-a conturat brusc o amenințare, în măsură să împingă această direcție a pieței financiare într-o situaţie de stagnare și declin. Pericolul vine de la intenția de a reduce comisionul la plățile făcute de clienți cu carduri bancare de la o medie de 1,5% la 0,5%, potrivit profit.md.

Autorii inițiativei legislative prezintă reducerea comisionului la 0,5% pentru întreprinderile mici doar ca „sprijin” de la stat pentru IMM-uri, menit să le dea un impuls în dezvoltare.

Sistemele internaționale de plată Mastercard și Visa, care au investit mulți bani în Moldova, amintesc că reglementarea este contrară principiului economiei de piață, deoarece distruge echilibrul economic între participanții la ecosistemul de plăți. Comisionul este folosit ca instrument pentru dezvoltarea plăților electronice.

Băncile își vor pierde interesul pentru dezvoltarea rețelelor de terminale POS, vor înceta întreținerea terminalelor care nu oferă recuperarea investiției. Iar deservirea IMM-urilor va fi neprofitabilă din punct de vedere economic pentru bănci din cauza costului ridicat și a dificultății  compensării costurilor.

De exemplu, la una din băncile cu o cotă destul de mare pe piața cardurilor s-a făcut un calcul conform căruia, dacă acest comision se reduce la 0,5% încasările se vor transforma în pierderi pentru băncă. Or, în Moldova, suma medie a bonului de plată, dacă nu se ține cont de benzinării, este acum de 245 de lei, dar există şi plăţi mai mici. Reiese că în acest caz nu putem vorbi despre niciun câștig, deoarece pentru bănci aceste calcule vor aduce pierderi.

Scopul băncilor este creșterea cifrei de afaceri a economiei electronice, reducând componenta numerarului în tranzacțiile cu cardul (cashless). Băncile investesc milioane de euro în plățile cu cardul, oferindu-le clienților multe și diverse beneficii – reducere la „zero” a comisioanelor pentru plăţile cu cardul, cash back, condiții preferențiale de deservire și multe altele. Toate acestea se fac cu un singur scop – pentru a ridica disciplina de plată cu cardul. În timp ce propunerea de reglementare a comisionului va lipsi băncile de interesul pentru dezvoltarea acestei direcții. Stabilirea unui comision de 0,5% va avea ca rezultat faptul că băncile vor înceta instalarea gratuită a terminalelor pentru micii comercianți. Reglementarea va obliga băncile să recurgă la diverse modalități de a-și acoperi cheltuielile.

Băncile doresc ca legiuitorul să privească mai amplă asupra problemei comisionului,  considerând însă că este prea devreme ca Moldova să recurgă la reglementarea acestuia, având în vedere indicele scăzut al economiei țării. Dar dacă autoritățile au nevoie neapărat să reglementeze comisioanele, atunci întrebarea este firească: „De ce acest lucru se aplică doar pentru comisioanele la plata  cu cardul. Ar fi corect să se înceapă cu limitarea Interchange fee, pentru că acesta afectează toate instituțiile financiare.

Numărul de terminale POS la 1 milion de locuitori în Moldova este puțin peste 10 mii, ceea ce este de 2,2 ori mai puţin decât media europeană (22950). Or, extinderea rețelei de terminale este finanțată doar de băncile Victoriabank, maib, Moldindconbank, Eximbank și Fincombank. Iar dacă ele ar pierde 79% din venituri, nu vor putea finanța afacerile cu carduri în aceleași volume.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.