Reducerea cu 30% a diurnei pentru salariați: Măsură crucială pentru mediul de afaceri din Moldova

Mediul de afaceri din Republica Moldova a primit o veste pozitivă din partea autorităților: norma de achitare a diurnei pentru salariații din sectorul privat va fi redusă cu 30%, începând cu 1 decembrie 2024. Această măsură vine ca răspuns la solicitările și adresările făcute de reprezentanții Asociațiilor și companiilor private și are scopul de a reduce costurile și cheltuielile de transport, care au crescut considerabil, mai ales în sectorul transporturilor internaționale.

„În urma modificărilor aduse Hotărârii de Guvern nr. 637 din 30 august 2023, care reglementează cheltuielile de deplasare, autoritățile au majorat plafoanele pentru diurnele acordate salariaților, dar au introdus o flexibilitate importantă. Astfel, sectorul privat va beneficia de un plafon mai flexibil pentru diurna acordată salariaților în delegație, iar companiile vor putea acorda o diurnă mai mică decât limita stabilită, însă nu mai mică de 70% din norma respectivă”, susține economistul Iurie Rija.

De exemplu, pentru destinațiile internaționale, cum ar fi România, plafonul va varia între 42 și 60 de euro pe zi, iar companiile vor avea libertatea de a alege suma pe care o pot aloca în funcție de bugetul lor. Aceasta va permite reducerea cheltuielilor de deplasare și ajustarea costurilor la realitățile economice.

Începând cu 2024, plafonul de diurnă pentru anumite destinații internaționale a fost majorat, dar măsurile actuale vor ajuta companiile, în special cele din sectorul transportului internațional, care s-au confruntat cu dificultăți financiare din cauza costurilor mai mari de deplasare.

Această modificare a fost binevenită în contextul economiei naționale, care are nevoie de măsuri care să sprijine afaceri din diverse sectoare. Reducerea costurilor de deplasare va contribui la menținerea competitivității companiilor din Republica Moldova, ajutându-le să își optimizeze cheltuielile și să se adapteze provocărilor economice actuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#diurna #mediu de afaceri #modificare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.