Reformă la ASP! Ce se întâmplă cu serviciile cadastrale

Începând cu data de 3 ianuarie 2024, Republica Moldova a făcut un pas important în modernizarea sistemului său de administrare a bunurilor imobile. Astfel, prin decizia Guvernului, a fost instituit Cadastrul Bunurilor Imobile, o nouă entitate care preia atribuțiile și responsabilitățile specifice din cadrul Agenției Servicii Publice (ASP).

Agenția Servicii Publice a transferat Cadastrul Bunurilor Imobile următoarele domenii de activitate:

Crearea și menținerea cadastrului bunurilor imobile, altor sisteme informaționale și registre de domeniu;
Executarea lucrărilor cadastrale și celor de evaluare a bunurilor imobile;
Administrarea băncii centrale de date a cadastrului bunurilor imobile;
Efectuarea înregistrărilor de stat ale bunurilor imobile și ale drepturilor asupra acestora;
Prestarea serviciilor publice din domeniul cadastrului.

Această schimbare are drept scop îmbunătățirea eficienței și transparenței gestionării datelor referitoare la proprietăți, oferind un cadru modern și coerent pentru administrarea bunurilor imobile în Republica Moldova.

Înființarea Cadastrului Bunurilor Imobile vine la inițiativa Guvernului și reprezintă un pas semnificativ în procesul de reformare și modernizare a serviciilor publice din țară. Noua instituție va asigura un management mai eficient și transparent al informațiilor legate de proprietăți și va contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului imobiliar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #cadastru #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.