Regina Purcari a dat „ora exactă” pe străzile din București! Și-a cumpărat un Rolls Royce Spectre de 770 mii de dolari

05 Mart. 2024, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mart. 2024, 09:53 // Actual //  bani.md

Aliona Bostan, cunoscută și ca „Regina Purcari”, a captat din nou atenția publicului, find suprinsă pe străzile din București  la volanul unui elegant Rolls Royce Spectre, achiziționat la prețul impresionant de 770.000 de dolari. Soția magnatului Victor Bostan, care a contribuit la ascensiunea afacerii cu vinuri rafinate Republica Modova, a făcut o apariție senzațională, atrăgând privirile tuturor.

De-a lungul timpului, Aliona Bostan a fost văzută la volanul unor mașini de lux precum Cullinan și Dawn, dar Spectre-ul său este doar al doilea din România, după cel al lui Sebastian Bălășescu, fondatorul Urgent Curier. Imaginile surprinse de CANCAN.RO au arătat mașina în prima sa ieșire pe străzile Bucureștiului, evidențiind impecabilitatea acesteia.

„Regina Purcari” a efectuat o tură prin zonele Pipera și Băneasa, fără să facă popasuri, preferând să se bucure de prima sa plimbare cu noul său „bijuterie” pe patru roți. Cu o astfel de apariție, Aliona Bostan nu a făcut doar invidioși printre șoferii obișnuiți, ci a demonstrat încă o dată rafinamentul și stilul său aparte.

În contextul impresionantei creșteri a afacerii Purcari Wineries, condusă de soțul său Victor Bostan, titlurile companiei au înregistrat o performanță excelentă pe piața bursieră, cu un randament de 4,42% în intervalul 15 ianuarie – 15 februarie 2024, în raport cu moneda euro, situându-se printre cele mai bune evoluții din indicii BET și BET-XT.

Cu toate acestea, în ciuda succesului în extinderea afacerii în Orientul Mijlociu și Africa, acțiunile Purcari au înregistrat o ușoară scădere în ultima săptămână, în urma zvonurilor legate de posibila anexare a Transnistriei de către Rusia.

Crama lui Victor Bostan asociată cu temuta grupare de hackeri din Rusia

Sergey Magidov a fost, în anii ’90, director în banca rusească Globex, deținută de oligarhul Anatoly Motylev, se arată într-o investigație ziare.com.

În urma crizei financiare de la începutul anilor 2000, banca a intrat în incapacitate de plată. De fapt, au existat suspiciuni că banca fusese devalizată de Motylev și angajații săi apropiați, dar frauda a fost mușamalizată.

Cu toate acestea, în 2009, statul a preluat banca prin fondul de investiții de stat VEB injectând în ea 80 de miliarde de ruble (în jur de 5 miliarde de dolari) în încercarea de a o salva. Câțiva ani mai târziu, Globex a fost închisă definitiv.

La sfîrșitul aceluiași an 2009, câțiva foști angajați de la Globex Bank (printre care și Sergey Magidov) au cumpărat, pentru fostul lor patron Motylev, RBC Bank. La scurt timp, noua achiziție a fost redenumită AMB, adică inițialele lui Anatoly Motylev și Bank.

Apoi, Motylev preia încă trei bănci: Tula Industrialist, M-Bank și Rossiyskiy Kredit Bank. Motylev figura ca acționar doar la ultima bancă, restul fiind deținute prin interpuși. În total patru bănci.

Între 2013 și 2014, Motylev continuă investițiile financiare și câștigă controlul, direct sau prin interpuși (inclusiv prin Magidov), asupra a șapte fonduri private de pensii rusești (cel mai mare fiind Sberfond RESO) construind o adevărată piramidă financiară. Șapte fonduri de pensii care dețineau economiile a peste un milion de ruși, în valoare de 60 de miliarde de ruble.

Fondurile de pensii au fost pentru Motylev nimic mai mult decât un mijloc de a-și finanța băncile cu banii oamenilor.

În 2015, statul rus retrage licențele băncilor după ce descoperă o serie de fraude și de deturnări de fonduri. În același an, statul retrage autorizațiile și pentru cele șapte fonduri de pensie care nici măcar nu fuseseră acceptate în fodul de garantare.

În cele din urmă, Motylev, stabilit între timp la Londra, a fost acuzat de delapidarea a 126 miliarde de ruble și pus pe lista urmăriților internațional. Acum un an și jumătate, Înalta Curte din Londra a început procedura de faliment în Marea Britanie împotriva lui Anatoly Motylev. Instanța a emis, de asemenea, o serie de ordine, inclusiv confiscarea bunurilor, blocarea firmelor și percheziția locuinței sale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 14:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 14:26 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.