Regina Purcari a dat „ora exactă” pe străzile din București! Și-a cumpărat un Rolls Royce Spectre de 770 mii de dolari

05 Mart. 2024, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mart. 2024, 09:53 // Actual //  bani.md

Aliona Bostan, cunoscută și ca „Regina Purcari”, a captat din nou atenția publicului, find suprinsă pe străzile din București  la volanul unui elegant Rolls Royce Spectre, achiziționat la prețul impresionant de 770.000 de dolari. Soția magnatului Victor Bostan, care a contribuit la ascensiunea afacerii cu vinuri rafinate Republica Modova, a făcut o apariție senzațională, atrăgând privirile tuturor.

De-a lungul timpului, Aliona Bostan a fost văzută la volanul unor mașini de lux precum Cullinan și Dawn, dar Spectre-ul său este doar al doilea din România, după cel al lui Sebastian Bălășescu, fondatorul Urgent Curier. Imaginile surprinse de CANCAN.RO au arătat mașina în prima sa ieșire pe străzile Bucureștiului, evidențiind impecabilitatea acesteia.

„Regina Purcari” a efectuat o tură prin zonele Pipera și Băneasa, fără să facă popasuri, preferând să se bucure de prima sa plimbare cu noul său „bijuterie” pe patru roți. Cu o astfel de apariție, Aliona Bostan nu a făcut doar invidioși printre șoferii obișnuiți, ci a demonstrat încă o dată rafinamentul și stilul său aparte.

În contextul impresionantei creșteri a afacerii Purcari Wineries, condusă de soțul său Victor Bostan, titlurile companiei au înregistrat o performanță excelentă pe piața bursieră, cu un randament de 4,42% în intervalul 15 ianuarie – 15 februarie 2024, în raport cu moneda euro, situându-se printre cele mai bune evoluții din indicii BET și BET-XT.

Cu toate acestea, în ciuda succesului în extinderea afacerii în Orientul Mijlociu și Africa, acțiunile Purcari au înregistrat o ușoară scădere în ultima săptămână, în urma zvonurilor legate de posibila anexare a Transnistriei de către Rusia.

Crama lui Victor Bostan asociată cu temuta grupare de hackeri din Rusia

Sergey Magidov a fost, în anii ’90, director în banca rusească Globex, deținută de oligarhul Anatoly Motylev, se arată într-o investigație ziare.com.

În urma crizei financiare de la începutul anilor 2000, banca a intrat în incapacitate de plată. De fapt, au existat suspiciuni că banca fusese devalizată de Motylev și angajații săi apropiați, dar frauda a fost mușamalizată.

Cu toate acestea, în 2009, statul a preluat banca prin fondul de investiții de stat VEB injectând în ea 80 de miliarde de ruble (în jur de 5 miliarde de dolari) în încercarea de a o salva. Câțiva ani mai târziu, Globex a fost închisă definitiv.

La sfîrșitul aceluiași an 2009, câțiva foști angajați de la Globex Bank (printre care și Sergey Magidov) au cumpărat, pentru fostul lor patron Motylev, RBC Bank. La scurt timp, noua achiziție a fost redenumită AMB, adică inițialele lui Anatoly Motylev și Bank.

Apoi, Motylev preia încă trei bănci: Tula Industrialist, M-Bank și Rossiyskiy Kredit Bank. Motylev figura ca acționar doar la ultima bancă, restul fiind deținute prin interpuși. În total patru bănci.

Între 2013 și 2014, Motylev continuă investițiile financiare și câștigă controlul, direct sau prin interpuși (inclusiv prin Magidov), asupra a șapte fonduri private de pensii rusești (cel mai mare fiind Sberfond RESO) construind o adevărată piramidă financiară. Șapte fonduri de pensii care dețineau economiile a peste un milion de ruși, în valoare de 60 de miliarde de ruble.

Fondurile de pensii au fost pentru Motylev nimic mai mult decât un mijloc de a-și finanța băncile cu banii oamenilor.

În 2015, statul rus retrage licențele băncilor după ce descoperă o serie de fraude și de deturnări de fonduri. În același an, statul retrage autorizațiile și pentru cele șapte fonduri de pensie care nici măcar nu fuseseră acceptate în fodul de garantare.

În cele din urmă, Motylev, stabilit între timp la Londra, a fost acuzat de delapidarea a 126 miliarde de ruble și pus pe lista urmăriților internațional. Acum un an și jumătate, Înalta Curte din Londra a început procedura de faliment în Marea Britanie împotriva lui Anatoly Motylev. Instanța a emis, de asemenea, o serie de ordine, inclusiv confiscarea bunurilor, blocarea firmelor și percheziția locuinței sale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 07:44 // Actual //  Ursu Victor

Reforma administrativ-teritorială pregătită de Guvern riscă să se transforme într-o simplă operațiune de reducere a numărului de primării și raioane, fără descentralizare reală și fără atribuții clare pentru viitoarele regiuni.

Avertismentul vine din partea deputatului Ion Chicu, care critică proiectele legislative publicate de Executiv și susține că noile structuri regionale ar putea avea mai puține competențe decât raioanele actuale, dar vor necesita consilii, președinți și aparate administrative proprii.

Potrivit parlamentarului, problema fundamentală a reformei nu este numărul primăriilor sau al raioanelor care urmează să dispară, ci modul în care vor fi redistribuite responsabilitățile între autoritățile publice locale. Chicu consideră că proiectul nu oferă suficiente răspunsuri privind serviciile pe care le vor presta noile instituții și resursele financiare de care vor dispune.

„Reforma respectivă nu constă în reducerea primăriilor, a raioanelor, dar ea constă în reformarea nivelului sau volumului de competențe care îi sunt atribuite unui nivel sau altul”, a declarat deputatul.

Chicu atrage atenția că primăriile reorganizate ar urma să primească mai multe atribuții, însă o bună parte dintre acestea sunt formulate în termeni generali. Printre responsabilitățile prevăzute se numără planificarea dezvoltării localităților, atragerea finanțărilor, gestionarea proiectelor și organizarea accesului cetățenilor la serviciile publice.

O prevedere care ridică semne de întrebare vizează responsabilitatea primăriilor pentru siguranța traficului rutier, pe lângă construcția, întreținerea și iluminarea drumurilor locale.

„Primăriile vor avea în competența sa asigurarea siguranței traficului rutier. Ce înseamnă asta în practică? Până când e greu de spus”, a afirmat Chicu, sugerând că autoritățile nu au explicat suficient cum vor fi exercitate noile responsabilități.

Deputatul susține că proiectul este departe de promisiunile inițiale privind transformarea primăriilor în instituții capabile să ofere cetățenilor mai multe servicii.

Cele mai dure critici sunt însă îndreptate împotriva viitoarelor regiuni Nord, Centru și Sud. Chicu afirmă că acestea vor administra teritorii mult mai întinse decât actualele raioane, dar ar putea avea competențe considerabil mai restrânse.

Potrivit analizei sale, din lista atribuțiilor regionale lipsesc sau nu sunt definite suficient de clar responsabilități privind administrarea patrimoniului public, construcția și întreținerea obiectivelor regionale, gestionarea drumurilor, organizarea transportului de călători, administrarea autogărilor și planificarea urbană.

„Ceea ce rămâne acum la regiunile astea mari, formate din 11, 12 sau chiar 14 raioane, este cu mult mai puțin decât au raioanele acum”, a declarat parlamentarul.

În schimb, viitoarele regiuni ar urma să se ocupe de planificare strategică, atragerea finanțărilor, promovarea turismului, facilitarea dezvoltării economice și cooperarea interregională.

Chicu consideră că asemenea formulări sunt prea vagi pentru a justifica înființarea unor structuri administrative de asemenea dimensiuni.

„Facilitarea dezvoltării economice regionale. Cum o să faciliteze dacă nu au nicio competență? Declarativ”, a ironizat deputatul.

Parlamentarul semnalează și ceea ce consideră a fi un paradox al reorganizării: regiunile Nord, Centru și Sud ar urma să dispună de atribuții mai limitate decât municipiul Taraclia, deși toate sunt prevăzute ca structuri ale administrației publice locale de nivelul al doilea.

O altă problemă invocată este lipsa unor prevederi clare privind descentralizarea financiară. Chicu afirmă că proiectul analizat nu explică modul în care vor fi redistribuite resursele bugetare și cum vor putea autoritățile locale să finanțeze competențele suplimentare.

În opinia sa, fără o delimitare a responsabilităților și a surselor de finanțare, reforma riscă să genereze instituții noi, dar nu și servicii publice mai eficiente.

Deputatul pune astfel sub semnul întrebării necesitatea constituirii unor consilii regionale, cu președinți, consilieri și funcționari, în condițiile în care atribuțiile acestora nu sunt suficient de bine definite.

„Dacă le păstrează, să le dea competență. Dacă nu le dau competență, nu este niciun sens să-ți iei o armată de funcționari care nu se ocupă cu nimic toată ziua”, a declarat Chicu.

Parlamentarul cere Guvernului să reexamineze proiectele înainte de adoptare și să stabilească exact ce responsabilități vor avea viitoarele regiuni, ce servicii vor presta și din ce surse vor fi finanțate.

„Ceea ce am așteptat noi că va fi o reformă, cu redistribuirea de competențe, cu descentralizare, cu autonomie a autorităților locale, în principiu, s-a rezumat la diminuarea numărului de primării și de raioane”, a conchis deputatul.

Potrivit conceptului prezentat de Guvern, reforma administrativ-teritorială prevede reorganizarea administrației locale în 273 de primării, constituirea a trei regiuni și păstrarea unui statut distinct pentru UTA Găgăuzia. Autoritățile promovează schimbările sub sloganul „Regiuni mai mari, primării mai puternice”, argumentând că reorganizarea ar trebui să consolideze capacitatea administrativă și să îmbunătățească accesul populației la servicii publice.

Criticile formulate de Ion Chicu reprezintă interpretarea deputatului asupra proiectelor publicate, iar atribuțiile definitive și mecanismele de finanțare vor depinde de forma finală a legislației adoptate.