Reglementările stricte și lipsa protecției intelectuale sufocă industria farmaceutică moldovenească

Industria farmaceutică din Moldova se confruntă cu dificultăți majore în integrarea pe piața globală, limitată de protecția slabă a proprietății intelectuale și de reglementările stricte care afectează exporturile. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, sectorul moldovenesc, istoric bazat pe producția de medicamente generice destinate piețelor din CSI, și-a văzut activitatea restrânsă în ultimii ani. Principalele provocări includ conformitatea cu standardele internaționale și o scădere a exporturilor către Rusia, o piață crucială pentru Moldova.

În 2022, exporturile farmaceutice ale Moldovei au totalizat sub 50 milioane USD, plasând țara pe locul 101 la nivel global. Sectorul este dominat de câteva companii certificate GMP, orientate spre piețele din CSI și parțial către UE. Totuși, standardele stricte de calitate și lipsa investițiilor fac dificilă atragerea capitalului străin, în special în contextul proximității de conflictul din Ucraina și al riscului economic ridicat.

Protecția proprietății intelectuale slabă în Moldova limitează perspectivele de atragere a producătorilor de medicamente cu valoare adăugată mare, fiind unul dintre principalele obstacole în dezvoltarea unei industrii farmaceutice competitive la nivel global. Aderarea la standardele UE și reformele în domeniul reglementării și conformității ar putea facilita integrarea Moldovei în lanțurile de aprovizionare europene și extinderea pe noi piețe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#industrie #Farmacii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.