Reglementările stricte și lipsa protecției intelectuale sufocă industria farmaceutică moldovenească

Industria farmaceutică din Moldova se confruntă cu dificultăți majore în integrarea pe piața globală, limitată de protecția slabă a proprietății intelectuale și de reglementările stricte care afectează exporturile. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, sectorul moldovenesc, istoric bazat pe producția de medicamente generice destinate piețelor din CSI, și-a văzut activitatea restrânsă în ultimii ani. Principalele provocări includ conformitatea cu standardele internaționale și o scădere a exporturilor către Rusia, o piață crucială pentru Moldova.

În 2022, exporturile farmaceutice ale Moldovei au totalizat sub 50 milioane USD, plasând țara pe locul 101 la nivel global. Sectorul este dominat de câteva companii certificate GMP, orientate spre piețele din CSI și parțial către UE. Totuși, standardele stricte de calitate și lipsa investițiilor fac dificilă atragerea capitalului străin, în special în contextul proximității de conflictul din Ucraina și al riscului economic ridicat.

Protecția proprietății intelectuale slabă în Moldova limitează perspectivele de atragere a producătorilor de medicamente cu valoare adăugată mare, fiind unul dintre principalele obstacole în dezvoltarea unei industrii farmaceutice competitive la nivel global. Aderarea la standardele UE și reformele în domeniul reglementării și conformității ar putea facilita integrarea Moldovei în lanțurile de aprovizionare europene și extinderea pe noi piețe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#industrie #Farmacii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.