Relansarea economică a Moldovei. Consumul este rege

Redresarea cererii interne și relansarea activității economice în sectorul real au favorizat creșterea economiei Republicii Moldova de la începutul anului 2021, susține Ministerul Economiei.

Astfel, în prima jumătate a anului, PIB-ul s-a ridicat la 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020. Dinamica pozitivă a fost înregistrată în sectorul producției industriale în 7 luni ale anului 2021 (+13,6%.) și în sectorul transporturilor – în ianuarie-iulie 2021, volumul traficului de mărfuri a crescut cu 9%, a pasagerilor – cu 14,1%.

Pe fundalul crizei, care a afectat Republica Moldova, în 6 luni ale acestui an, activitatea de investiții a crescut semnificativ: investițiile în active pe termen lung au crescut cu 21,8% – până la 10,1 miliarde de lei.

Indicatorii comerțului cu amănuntul cu bunuri și servicii au crescut, iar dinamica comerțului exterior a fost, de asemenea, pozitivă. În același timp, potrivit raportului, există o scădere în sectorul agricol – cu 11,3%, rata inflației în august 2021 față de august 2020 a fost de 4,6%, iar moneda națională s-a depreciat față de dolar cu 2,8 % (față de euro – consolidat cu 1,6%).

Veniturile la bugetul public național s-au ridicat la aproximativ 47 miliarde lei, cu 20,4% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Rezultatul pozitiv se datorează în mare parte reluării consumului, care a contribuit la o creștere a veniturilor din impozite și taxe pe bunuri si servicii. Salariul mediu în țară a crescut în 6 luni ale anului 2021 cu 13,2% – până la 8 758,6 lei, mărimea medie a pensiilor – cu 12,8% – până la 2 271,45 lei. Numărul șomerilor a scăzut cu 37% în 8 luni ale anului 2021 în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut – până la 21,6 mii de persoane.

#crestere economica #relansare #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.