Relansarea economică a Moldovei. Consumul este rege

Redresarea cererii interne și relansarea activității economice în sectorul real au favorizat creșterea economiei Republicii Moldova de la începutul anului 2021, susține Ministerul Economiei.

Astfel, în prima jumătate a anului, PIB-ul s-a ridicat la 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020. Dinamica pozitivă a fost înregistrată în sectorul producției industriale în 7 luni ale anului 2021 (+13,6%.) și în sectorul transporturilor – în ianuarie-iulie 2021, volumul traficului de mărfuri a crescut cu 9%, a pasagerilor – cu 14,1%.

Pe fundalul crizei, care a afectat Republica Moldova, în 6 luni ale acestui an, activitatea de investiții a crescut semnificativ: investițiile în active pe termen lung au crescut cu 21,8% – până la 10,1 miliarde de lei.

Indicatorii comerțului cu amănuntul cu bunuri și servicii au crescut, iar dinamica comerțului exterior a fost, de asemenea, pozitivă. În același timp, potrivit raportului, există o scădere în sectorul agricol – cu 11,3%, rata inflației în august 2021 față de august 2020 a fost de 4,6%, iar moneda națională s-a depreciat față de dolar cu 2,8 % (față de euro – consolidat cu 1,6%).

Veniturile la bugetul public național s-au ridicat la aproximativ 47 miliarde lei, cu 20,4% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Rezultatul pozitiv se datorează în mare parte reluării consumului, care a contribuit la o creștere a veniturilor din impozite și taxe pe bunuri si servicii. Salariul mediu în țară a crescut în 6 luni ale anului 2021 cu 13,2% – până la 8 758,6 lei, mărimea medie a pensiilor – cu 12,8% – până la 2 271,45 lei. Numărul șomerilor a scăzut cu 37% în 8 luni ale anului 2021 în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut – până la 21,6 mii de persoane.

#crestere economica #relansare #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.