Relansarea economică a Moldovei. Consumul este rege

Redresarea cererii interne și relansarea activității economice în sectorul real au favorizat creșterea economiei Republicii Moldova de la începutul anului 2021, susține Ministerul Economiei.

Astfel, în prima jumătate a anului, PIB-ul s-a ridicat la 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020. Dinamica pozitivă a fost înregistrată în sectorul producției industriale în 7 luni ale anului 2021 (+13,6%.) și în sectorul transporturilor – în ianuarie-iulie 2021, volumul traficului de mărfuri a crescut cu 9%, a pasagerilor – cu 14,1%.

Pe fundalul crizei, care a afectat Republica Moldova, în 6 luni ale acestui an, activitatea de investiții a crescut semnificativ: investițiile în active pe termen lung au crescut cu 21,8% – până la 10,1 miliarde de lei.

Indicatorii comerțului cu amănuntul cu bunuri și servicii au crescut, iar dinamica comerțului exterior a fost, de asemenea, pozitivă. În același timp, potrivit raportului, există o scădere în sectorul agricol – cu 11,3%, rata inflației în august 2021 față de august 2020 a fost de 4,6%, iar moneda națională s-a depreciat față de dolar cu 2,8 % (față de euro – consolidat cu 1,6%).

Veniturile la bugetul public național s-au ridicat la aproximativ 47 miliarde lei, cu 20,4% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Rezultatul pozitiv se datorează în mare parte reluării consumului, care a contribuit la o creștere a veniturilor din impozite și taxe pe bunuri si servicii. Salariul mediu în țară a crescut în 6 luni ale anului 2021 cu 13,2% – până la 8 758,6 lei, mărimea medie a pensiilor – cu 12,8% – până la 2 271,45 lei. Numărul șomerilor a scăzut cu 37% în 8 luni ale anului 2021 în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut – până la 21,6 mii de persoane.

#crestere economica #relansare #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.