Relansarea economică a Moldovei. Consumul este rege

Redresarea cererii interne și relansarea activității economice în sectorul real au favorizat creșterea economiei Republicii Moldova de la începutul anului 2021, susține Ministerul Economiei.

Astfel, în prima jumătate a anului, PIB-ul s-a ridicat la 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020. Dinamica pozitivă a fost înregistrată în sectorul producției industriale în 7 luni ale anului 2021 (+13,6%.) și în sectorul transporturilor – în ianuarie-iulie 2021, volumul traficului de mărfuri a crescut cu 9%, a pasagerilor – cu 14,1%.

Pe fundalul crizei, care a afectat Republica Moldova, în 6 luni ale acestui an, activitatea de investiții a crescut semnificativ: investițiile în active pe termen lung au crescut cu 21,8% – până la 10,1 miliarde de lei.

Indicatorii comerțului cu amănuntul cu bunuri și servicii au crescut, iar dinamica comerțului exterior a fost, de asemenea, pozitivă. În același timp, potrivit raportului, există o scădere în sectorul agricol – cu 11,3%, rata inflației în august 2021 față de august 2020 a fost de 4,6%, iar moneda națională s-a depreciat față de dolar cu 2,8 % (față de euro – consolidat cu 1,6%).

Veniturile la bugetul public național s-au ridicat la aproximativ 47 miliarde lei, cu 20,4% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Rezultatul pozitiv se datorează în mare parte reluării consumului, care a contribuit la o creștere a veniturilor din impozite și taxe pe bunuri si servicii. Salariul mediu în țară a crescut în 6 luni ale anului 2021 cu 13,2% – până la 8 758,6 lei, mărimea medie a pensiilor – cu 12,8% – până la 2 271,45 lei. Numărul șomerilor a scăzut cu 37% în 8 luni ale anului 2021 în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut – până la 21,6 mii de persoane.

#crestere economica #relansare #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.