Relațiile de muncă – modernizare continuă: Problemele angajaților și angajatorilor, în vizorul CNPM

25 Mai 2023, 17:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mai 2023, 17:42 // Actual //  bani.md

Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova, cu suportul Organizației Internaționale a Muncii, a organizat pe 25 mai o masă rotunda cu genericul „Relațiile de muncă – modernizare continuă”. Scopul evenimentului era să aducă în vizor mai multe probleme din domeniu.

Este vorba despre perspectivele de amendare a legislației muncii; aspecte teoretice și practice privind aplicarea clauzei de neconcurență; angajarea salariaților prin intermediul agenților de muncă temporară – necesitate pe piața muncii, precum și identificarea problemelor de aplicare a legislației muncii cu care se confruntă angajatorii.

Vladislav Caminschi, directorul executiv al CNPM, a menționat că unul din obiectivele Confederației este ca împreună cu partenerii sociali și autoritățile să fie identificate premise pentru implementarea în legislația națională a mecanismului Agentului de muncă temporară, adăugând că, deși, există susținere, inclusiv, din partea OIM, în țara noastră nu este implementat încă această formă de încadrare în câmpul muncii.

„Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară (agenţia privată de ocupare a forţei de muncă) și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă.  În același timp, directorul CNPM a menționat că pe agenda patronatelor pentru perioada următoare se regăsește și elaborarea unei liste exhasutive a documentelor pe care trebuie să le elaboreze angajatorul – de la angajare până la transmiterea în arhivă a actelor, o abordare clară privind contractele de ucenicie, la perfectarea cărora sunt o serie de carențe, precum și identificarea unor mecanisme de alternativă pentru soluționarea litigiilor de muncă – până a ajunge în instanța de judecată”, susțin organizatorii.

Un alt subiect de pe agenda mesei rotunde a vizat mecanismul clauzei de neconcurență, care prevede că părțile pot negocia o clauză prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului individual de muncă să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său, pe perioada negociată de părți. Pe parcursul acestei perioade, angajatorul îi achită salariatului o indemnizație lunară, a cărei mărime va fi negociată, dar care nu va fi mai mică de 50% din leafa medie lunară.

 

Realitatea Live

30 Ian. 2026, 12:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2026, 12:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM