Remitențele moldovenilor: Un leu din șase în bugetul țării vine din munca lor în străinătate

Republica Moldova se află într-o situație economică aparte, având un aport semnificativ al diasporei la Produsul Intern Brut (PIB) al țării. Deși numărul moldovenilor care muncesc peste hotare este mai mare decât cel al celor care lucrează oficial în țară, transferurile trimise acasă de aceștia au fost mai mari decât salariile plătite în țară timp de 15 ani și au depășit exporturile moldovenești timp de 10 ani.

„Astăzi, 15%-22% din banii care ajung în Bugetul Public Național (BPN) provin din remitențele moldovenilor din diaspora. Aceștia sunt un prieten fidel al economiei Republicii Moldova,” a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe 8 noiembrie.

Expertul a oferit o analiză detaliată a transferurilor de bani din ultimii 25 de ani, observând o scădere a volumului acestora în ultima perioadă, dar subliniind că scăderea nu reflectă neapărat scăderea totală a banilor trimise acasă, având în vedere că multe transferuri sunt realizate prin canale informale sau neoficiale.

În ultimii ani, volumul remitențelor s-a ridicat la 1,6 miliarde de dolari în 2024, iar dacă sunt luate în calcul și alte mecanisme prin care banii ajung în țară, suma este mult mai mare. Ioniță a adus în discuție și vânzările de valută din partea persoanelor fizice, care ating un total de 3,1 miliarde de dolari în 2024, depășind remitențele oficiale.

Un alt factor important în creșterea transferurilor este legat de valutele aduse de refugiații ucraineni, care au crescut fluxurile financiare în Republica Moldova cu aproximativ 500 de milioane de dolari anual.

Contribuția diasporei la Bugetul Public Național este semnificativă. Potrivit calculelor, în 2024, aproximativ un sfert din veniturile BPN provin din impozitele generate de cheltuielile moldovenilor care trimit bani acasă. „În prezent, 1 din 6 lei alocați din BPN sunt proveniți din diaspora,” a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Aceste remitențe au avut un impact considerabil asupra economiei Moldovei, cu transferuri cumulative de aproximativ 53 de miliarde de dolari între 2000 și 2024, echivalente cu aproape 7 PIB-uri ale țării. În termeni de valoare actuală, acești bani reprezintă 123,6 miliarde de dolari, oferind un sprijin considerabil pentru economia moldovenească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.