Remitențele moldovenilor: Un leu din șase în bugetul țării vine din munca lor în străinătate

08 Nov. 2024, 17:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
08 Nov. 2024, 17:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova se află într-o situație economică aparte, având un aport semnificativ al diasporei la Produsul Intern Brut (PIB) al țării. Deși numărul moldovenilor care muncesc peste hotare este mai mare decât cel al celor care lucrează oficial în țară, transferurile trimise acasă de aceștia au fost mai mari decât salariile plătite în țară timp de 15 ani și au depășit exporturile moldovenești timp de 10 ani.

„Astăzi, 15%-22% din banii care ajung în Bugetul Public Național (BPN) provin din remitențele moldovenilor din diaspora. Aceștia sunt un prieten fidel al economiei Republicii Moldova,” a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe 8 noiembrie.

Expertul a oferit o analiză detaliată a transferurilor de bani din ultimii 25 de ani, observând o scădere a volumului acestora în ultima perioadă, dar subliniind că scăderea nu reflectă neapărat scăderea totală a banilor trimise acasă, având în vedere că multe transferuri sunt realizate prin canale informale sau neoficiale.

În ultimii ani, volumul remitențelor s-a ridicat la 1,6 miliarde de dolari în 2024, iar dacă sunt luate în calcul și alte mecanisme prin care banii ajung în țară, suma este mult mai mare. Ioniță a adus în discuție și vânzările de valută din partea persoanelor fizice, care ating un total de 3,1 miliarde de dolari în 2024, depășind remitențele oficiale.

Un alt factor important în creșterea transferurilor este legat de valutele aduse de refugiații ucraineni, care au crescut fluxurile financiare în Republica Moldova cu aproximativ 500 de milioane de dolari anual.

Contribuția diasporei la Bugetul Public Național este semnificativă. Potrivit calculelor, în 2024, aproximativ un sfert din veniturile BPN provin din impozitele generate de cheltuielile moldovenilor care trimit bani acasă. „În prezent, 1 din 6 lei alocați din BPN sunt proveniți din diaspora,” a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Aceste remitențe au avut un impact considerabil asupra economiei Moldovei, cu transferuri cumulative de aproximativ 53 de miliarde de dolari între 2000 și 2024, echivalente cu aproape 7 PIB-uri ale țării. În termeni de valoare actuală, acești bani reprezintă 123,6 miliarde de dolari, oferind un sprijin considerabil pentru economia moldovenească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Ian. 2026, 14:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Ian. 2026, 14:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Locuitorii din municipiul Comrat vor achita un tarif mai mare pentru energia termică livrată centralizat, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat majorarea prețului la căldură. Decizia a fost luată marți, 20 ianuarie, iar hotărârea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Noul tarif a fost stabilit la 3 745 de lei/Gcal, fără TVA, față de 3 222 de lei/Gcal cât este prețul actual, ceea ce înseamnă o creștere de 523 de lei/Gcal sau aproximativ 16%. Calculat în kilowați-oră, consumatorii vor plăti 3,22 lei/kWh, fără TVA.

ANRE precizează că prețul final aprobat este mai mic decât cel solicitat de întreprinderea municipală „Rețelele și Centralele Termice Comrat”. Diferența este de 221 de lei/Gcal, echivalentul unei reduceri de circa 6% față de tariful cerut inițial de furnizor.

Potrivit explicațiilor oferite de ANRE, tariful a fost calculat pornind de la costurile reale de producere a energiei termice. În structura acestuia au fost incluse cheltuielile pentru procurarea gazelor naturale, stabilite în funcție de consumul planificat și de prețurile reglementate în vigoare, dar și cheltuielile de amortizare ale mijloacelor fixe, actualizate cu investițiile realizate și acceptate de agenție.

De asemenea, cheltuielile de bază au fost indexate în funcție de prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2025–2028, iar nivelul de rentabilitate a fost determinat conform metodologiei tarifare. ANRE mai menționează că ajustările au ținut cont și de devierile financiare înregistrate în anii precedenți, unele dintre acestea fiind compensate prin diminuarea venitului reglementat pentru anul 2026.

Autoritatea de reglementare subliniază că unele componente ale tarifului vor putea fi revizuite ulterior, după prezentarea raportului final de activitate pentru anul 2025, pe baza indicatorilor tehnico-economici efectiv realizați de furnizor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!