Remitențele moldovenilor: Un leu din șase în bugetul țării vine din munca lor în străinătate

Republica Moldova se află într-o situație economică aparte, având un aport semnificativ al diasporei la Produsul Intern Brut (PIB) al țării. Deși numărul moldovenilor care muncesc peste hotare este mai mare decât cel al celor care lucrează oficial în țară, transferurile trimise acasă de aceștia au fost mai mari decât salariile plătite în țară timp de 15 ani și au depășit exporturile moldovenești timp de 10 ani.

„Astăzi, 15%-22% din banii care ajung în Bugetul Public Național (BPN) provin din remitențele moldovenilor din diaspora. Aceștia sunt un prieten fidel al economiei Republicii Moldova,” a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe 8 noiembrie.

Expertul a oferit o analiză detaliată a transferurilor de bani din ultimii 25 de ani, observând o scădere a volumului acestora în ultima perioadă, dar subliniind că scăderea nu reflectă neapărat scăderea totală a banilor trimise acasă, având în vedere că multe transferuri sunt realizate prin canale informale sau neoficiale.

În ultimii ani, volumul remitențelor s-a ridicat la 1,6 miliarde de dolari în 2024, iar dacă sunt luate în calcul și alte mecanisme prin care banii ajung în țară, suma este mult mai mare. Ioniță a adus în discuție și vânzările de valută din partea persoanelor fizice, care ating un total de 3,1 miliarde de dolari în 2024, depășind remitențele oficiale.

Un alt factor important în creșterea transferurilor este legat de valutele aduse de refugiații ucraineni, care au crescut fluxurile financiare în Republica Moldova cu aproximativ 500 de milioane de dolari anual.

Contribuția diasporei la Bugetul Public Național este semnificativă. Potrivit calculelor, în 2024, aproximativ un sfert din veniturile BPN provin din impozitele generate de cheltuielile moldovenilor care trimit bani acasă. „În prezent, 1 din 6 lei alocați din BPN sunt proveniți din diaspora,” a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Aceste remitențe au avut un impact considerabil asupra economiei Moldovei, cu transferuri cumulative de aproximativ 53 de miliarde de dolari între 2000 și 2024, echivalente cu aproape 7 PIB-uri ale țării. În termeni de valoare actuală, acești bani reprezintă 123,6 miliarde de dolari, oferind un sprijin considerabil pentru economia moldovenească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.