Remitențele moldovenilor: Un leu din șase în bugetul țării vine din munca lor în străinătate

08 Nov. 2024, 17:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
08 Nov. 2024, 17:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova se află într-o situație economică aparte, având un aport semnificativ al diasporei la Produsul Intern Brut (PIB) al țării. Deși numărul moldovenilor care muncesc peste hotare este mai mare decât cel al celor care lucrează oficial în țară, transferurile trimise acasă de aceștia au fost mai mari decât salariile plătite în țară timp de 15 ani și au depășit exporturile moldovenești timp de 10 ani.

„Astăzi, 15%-22% din banii care ajung în Bugetul Public Național (BPN) provin din remitențele moldovenilor din diaspora. Aceștia sunt un prieten fidel al economiei Republicii Moldova,” a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe 8 noiembrie.

Expertul a oferit o analiză detaliată a transferurilor de bani din ultimii 25 de ani, observând o scădere a volumului acestora în ultima perioadă, dar subliniind că scăderea nu reflectă neapărat scăderea totală a banilor trimise acasă, având în vedere că multe transferuri sunt realizate prin canale informale sau neoficiale.

În ultimii ani, volumul remitențelor s-a ridicat la 1,6 miliarde de dolari în 2024, iar dacă sunt luate în calcul și alte mecanisme prin care banii ajung în țară, suma este mult mai mare. Ioniță a adus în discuție și vânzările de valută din partea persoanelor fizice, care ating un total de 3,1 miliarde de dolari în 2024, depășind remitențele oficiale.

Un alt factor important în creșterea transferurilor este legat de valutele aduse de refugiații ucraineni, care au crescut fluxurile financiare în Republica Moldova cu aproximativ 500 de milioane de dolari anual.

Contribuția diasporei la Bugetul Public Național este semnificativă. Potrivit calculelor, în 2024, aproximativ un sfert din veniturile BPN provin din impozitele generate de cheltuielile moldovenilor care trimit bani acasă. „În prezent, 1 din 6 lei alocați din BPN sunt proveniți din diaspora,” a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Aceste remitențe au avut un impact considerabil asupra economiei Moldovei, cu transferuri cumulative de aproximativ 53 de miliarde de dolari între 2000 și 2024, echivalente cu aproape 7 PIB-uri ale țării. În termeni de valoare actuală, acești bani reprezintă 123,6 miliarde de dolari, oferind un sprijin considerabil pentru economia moldovenească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Mart. 2026, 16:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Mart. 2026, 16:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Consiliul Concurenței al Republicii Moldova ar putea avea un președinte interimar desemnat printr-o hotărâre a Parlamentul Republicii Moldova, dacă instituția nu va reuși să identifice o soluție internă după demisia fostului șef al autorității.

Vicepreședintele Comisia juridică, numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat pentru BANI.MD că, potrivit legislației, Consiliul Concurenței este un organ colegial, iar în cazul demisiei președintelui atribuțiile sunt preluate de unul dintre vicepreședinți.

„Consiliul Concurenței este un organ colegial și legea indică faptul că, în urma demisiei președintelui, interimatul este preluat de vicepreședinte. Sunt niște procese care trebuie respectate. Dacă nu se găsește o soluție, cel mai probabil se va interveni cu o hotărâre de Parlament pentru desemnarea unui președinte interimar”, a declarat Igor Chiriac.

Potrivit acestuia, există șanse ca instituția să ajungă totuși la un acord intern pentru desemnarea unei conduceri interimare.

„Cred că până la urmă va fi găsită o soluție și va fi numit un președinte interimar al Consiliului Concurenței”, a mai precizat Chiriac.

Reprezentanții Consiliului Concurenței s-au adresat Comisiei juridice pentru a identifica o soluție privind desemnarea unui conducător al instituției, în condițiile în care membrii nu au reușit să ajungă la un consens.

Autoritatea a rămas fără șef după ce Alexei Gherțescu și-a anunțat demisia din funcția de președinte al Consiliului Concurenței în data de 20 februarie.

Potrivit structurii instituției, Consiliul Concurenței este format dintr-un președinte, doi vicepreședinți și doi membri ai plenului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!