Remitențele moldovenilor: Un leu din șase în bugetul țării vine din munca lor în străinătate

Republica Moldova se află într-o situație economică aparte, având un aport semnificativ al diasporei la Produsul Intern Brut (PIB) al țării. Deși numărul moldovenilor care muncesc peste hotare este mai mare decât cel al celor care lucrează oficial în țară, transferurile trimise acasă de aceștia au fost mai mari decât salariile plătite în țară timp de 15 ani și au depășit exporturile moldovenești timp de 10 ani.

„Astăzi, 15%-22% din banii care ajung în Bugetul Public Național (BPN) provin din remitențele moldovenilor din diaspora. Aceștia sunt un prieten fidel al economiei Republicii Moldova,” a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe 8 noiembrie.

Expertul a oferit o analiză detaliată a transferurilor de bani din ultimii 25 de ani, observând o scădere a volumului acestora în ultima perioadă, dar subliniind că scăderea nu reflectă neapărat scăderea totală a banilor trimise acasă, având în vedere că multe transferuri sunt realizate prin canale informale sau neoficiale.

În ultimii ani, volumul remitențelor s-a ridicat la 1,6 miliarde de dolari în 2024, iar dacă sunt luate în calcul și alte mecanisme prin care banii ajung în țară, suma este mult mai mare. Ioniță a adus în discuție și vânzările de valută din partea persoanelor fizice, care ating un total de 3,1 miliarde de dolari în 2024, depășind remitențele oficiale.

Un alt factor important în creșterea transferurilor este legat de valutele aduse de refugiații ucraineni, care au crescut fluxurile financiare în Republica Moldova cu aproximativ 500 de milioane de dolari anual.

Contribuția diasporei la Bugetul Public Național este semnificativă. Potrivit calculelor, în 2024, aproximativ un sfert din veniturile BPN provin din impozitele generate de cheltuielile moldovenilor care trimit bani acasă. „În prezent, 1 din 6 lei alocați din BPN sunt proveniți din diaspora,” a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Aceste remitențe au avut un impact considerabil asupra economiei Moldovei, cu transferuri cumulative de aproximativ 53 de miliarde de dolari între 2000 și 2024, echivalente cu aproape 7 PIB-uri ale țării. În termeni de valoare actuală, acești bani reprezintă 123,6 miliarde de dolari, oferind un sprijin considerabil pentru economia moldovenească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reprezentanții marilor afaceri din Rusia i-au transmis o scrisoare președintelui Vladimir Putin, în care se plâng de amploarea naționalizărilor de proprietăți private, care au vizat fabrici, uzine, porturi și companii cu o valoare totală ce depășește 4 trilioane de ruble. Informația a fost confirmată pentru Kommersant de către Aleksandr Șohin, președintele Uniunii Ruse a Industriașilor și Antreprenorilor (RSPP), organizație care reunește inclusiv miliardari din clasamentul Forbes.

Potrivit lui Șohin, mediul de afaceri a mai apelat la Putin în 2023, când președintele a promis că „problema trebuie rezolvată”, însă fără rezultate concrete. „Acum i-am transmis o scrisoare. Sperăm la o soluție. Vrem o formulă clară, care să nu permită interpretări arbitrare din partea instanțelor”, a declarat acesta.

O nemulțumire majoră a oamenilor de afaceri este practica prin care încălcarea unor drepturi nemateriale ale cetățenilor este invocată ca temei pentru naționalizare. „Cel mai simplu mod de a deprivatiza este să declari că sunt încălcate drepturile cetățenilor la o viață decentă. Este un interes public pe care statul îl poate invoca chiar dacă nimeni nu reclamă un prejudiciu direct. Asta înseamnă că orice proprietate poate fi trecută în proprietatea statului fără despăgubiri”, a avertizat Șohin.

Mediul de afaceri solicită ca, în cazurile în care statul consideră necesară preluarea unor active, acestea să fie cumpărate, nu confiscate. „Dacă statul are nevoie de un obiect, să-l naționalizeze, dar să-l plătească, să-l răscumpere de la proprietar”, a subliniat șeful RSPP.

În trecut, Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că nu va exista o revizuire a privatizărilor din anii ’90 și că nu se planifică naționalizări. Mesajul a fost reiterat după declanșarea războiului din Ucraina, inclusiv la congresul RSPP din aprilie 2024 și la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie 2025.

Cu toate acestea, datele oficiale arată o accelerare a preluării afacerilor private de către stat. În 2022, Procuratura Generală anunța revenirea în proprietatea statului a circa 100 de întreprinderi, evaluate la 1,3 trilioane de ruble. Până în 2024, suma a crescut la 2,4 trilioane, iar în 2025 a depășit pragul de 4 trilioane de ruble.

Printre activele naționalizate se numără cel mai mare dealer auto din Rusia, Rolf, Combinatul Electrometalurgic din Celiabinsk, compania auriferă Iujuralzoloto, cel mai mare trader de cereale „Rodnîe Polia”, operatorul logistic Raven Russia, producătorul de plumb Dalpolimetall, aeroportul Domodedovo, holdingul alimentar KDV Group, precum și porturi din Petropavlovsk-Kamciatski, Murmansk, Kaliningrad și Terminalul petrolier din Sankt Petersburg.

Economistul Evgheni Nadorșin consideră că statul accelerează confiscarea activelor pe fondul dificultăților bugetare generate de sancțiuni și de încetinirea economiei. Potrivit acestuia, un nou cadru legal obligă companiile de stat să transfere la buget 50% din valoarea de piață a activelor obținute în urma redistribuirii proprietății.