Republica Moldova a primit credite externe record în primul trimestru al anului 2023

În primele trei luni ale anului 2023, Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă a împrumuturilor externe de stat, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit Ministerului Finanțelor, Moldova a obținut împrumuturi externe în valoare de 183,6 milioane de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de 77% sau 80,3 milioane de dolari față de primul trimestru al anului 2022. Această creștere semnificativă în obținerea de fonduri externe indică încrederea sporită a creditorilor internaționali.

Analiza structurii intrărilor de împrumuturi externe de stat pe tipuri de creditori, arată că majoritatea acestora provin de la creditorii multilaterali. În special, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a transferat cea mai mare sumă de împrumuturi către Moldova în această perioadă, în valoare de 148,1 milioane de dolari, reprezentând aproximativ 80,7% din suma totală obținută. Fondul Monetar Internațional a acordat Moldovei un împrumut de 27,8 milioane de dolari, reprezentând 15,1% din suma totală, iar Asociația Internațională pentru Dezvoltare a acordat un împrumut de 6,6 milioane de dolari, reprezentând 3,6% din suma totală.

În plus, Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (FIDA) a furnizat un împrumut de 0,6 milioane de dolari (0,4% din suma totală), în timp ce Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a acordat un împrumut de 0,4 milioane de dolari (0,2%). Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) a acordat cel mai mic împrumut, în valoare de 0,03 milioane de dolari (0,02% din suma totală).

Aceste împrumuturi externe de stat vor contribui la susținerea eforturilor de dezvoltare economică a Moldovei și la finanțarea proiectelor prioritare în diverse sectoare. Guvernul moldovean va utiliza aceste fonduri pentru a stimula creșterea economică, a îmbunătăți infrastructura, a sprijini reformele structurale și a promova dezvoltarea sustenabilă în întreaga țară.

Cu toate acestea, este important ca autoritățile moldovene să gestioneze împrumuturile în mod responsabil și să utilizeze aceste fonduri în mod eficient și transparent, pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă și a reduce povara datoriei pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestre #dolari #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.